Rușii stau cu ochii pe noi, se binoclează de pe un cuirasat, Potiomkin, pare-se. NATO își împinge bărcile către Bosfor dar turcii închid strâmtoarea, fiind cam supărați și ei dintr-o pricină geostrategică. Ungurii ne bat obrazul, dacă eram mai omenoși, aveau și ei ieșire la Marea Neagră, prin Sulina, aduceau și ei o barcoletă rămasă la muzeu de pe vremea lui Attila. Așa stând lucrurile, suntem cam singuri, singurei în fața ursului din Siberia care mormăie de mai mare dragul gata, gata să ne intre în bătătură. Bibescu are însă el cheia salvării noastre. Nu ne spune, vrea să ne pună pe jeratec, să ne țină la saramură. Pe Calea Victoriei trece Regele Carol I, părelnic și ne dojenește de zbânțuitori și buclucași ce suntem, fără de leac. Se înserează parcă, voi ce ziceți? Eminescu vine și el pe lac, la Constanța. Apare și Adrian Păunescu, foarte îngrijorat, Pacepa se jură că nu ne-a trădat, chiar lângă Cazino, acolo se jură, de se adună lumea ca la iarmaroc. Miroase a mici, berea curge în valuri, nu știu care rostogolește un butoi pântecos, plin cu rachiu, înspre Farul Genovez, marina militară trage o salvă, așa de florile mărului, un delfin ne face cu ochiul și o balenă, venită de pe croazetă, se ține în vorbe cu Mama Mare care a venit la mare. Pompierii din Sărindar coboară din garnitura de tren sosită acum un sfert de ceas din capitală, vin și niște sanitari din Galați și niște ciobani din Maramureș, să dea piept cu flotila rusească, vai, care vine, vine cu jdmeii de noduri pe oră, dinspre Odesa. Bibescu râde de toată tevatura, râde în hohote și oprește Dacia lui roșie pe dig. Sssst, liniște frate, nu vă mai agitați, linște, liniște. Cine e, cine coboară? E Tanța, chiar Tanța, campioana noastră mondială la înot, măi să vezi. Tanța se aruncă în valuri și se scufundă în adânc și prinde în brațele ei, muncite de atâta înotătură, toate torpilele rușilor și le dezamorsează cât ai clipi, prinde balena de coadă, se pupă cu delfinul și toată lumea cântă, râde și dansează.
Imagine: Art Nouveau
