Eram călător înspre ocean pe când cometa Blaou trecea razant pe lângă soare. Multiplicarea Celuilalt, ca și fenomen holografic era pricina unei controverse pe care o aveam de ceva timp cu unii călugări din TaklaMakan. În sfârșit, aveam la mine câteva texte scrise de Jean-Lorin Sterian, Michael Hăulică, Cătălin Badea Gheracostea, Florin Purluca, Florin Ghiurcă, Daniel Botgros, Marcel Luca, Silviu Genescu, George Ceaușu și mulți alții. Când tocmai treceau pterodactilii din Nulombe către Nord, m-am gândit să recitesc textele lui Jean-Lorin Sterian. Între „Baltazar şi hazardul“, ed. Metafora, Constanţa, 1995 şi „Scriitorul a ieşit la vânătoare“, ed. ProLogos, Bucureşti, 2000, Jean-Lorin Sterian construieşte într-un imaginar Berceni o bifurcaţie. Fracturarea realului prin alterare şi inflaţia corpurilor construiesc fundamentala unui text antologic intitulat „Iisus din Berceni“. Textul apare în mai multe publicaţii printre care şi ArtPanorama, în 1999, punându-şi la cale o legendă proprie. Bifurcaţia are buletin de identitate. Este aparţinătoare stării civile fiind întruchipată de numitul Iulian Mardare. Mardare are harul de a lua greutatea din trupurile oamenilor făcându-i fericiţi, lipsirea de tehnologie nefiind o instrucţiune metaforică în textul lui Jean-Lorin Sterian ci o construcţie ambiguă. Căci obezitatea nu poate fi decât a civilizaţiei şi a preaplinul tehnologic. Obezii lui Jean-Lorin Sterian mărşăluiesc prin Berceni puşi în mişcare de fluidele lor tainice fiind sortaţi cu scrupulozitate de domnul Mardare şi soţia lui.Înfăţişarea şi decorporarea sunt unul şi acelaşi eveniment. Fragmentarea realului este a legilor universale care acţionează prin evenimente mici căci decorporarea este aparţinătoare unor suporturi şi căi de transport cuantice inaccesibile spiritului comun. De aici aparenţa miracolului, a secretului care, dezvăluindu-se, învăluie privirea. Înfăţişarea este aidoma poziţionării unei fuzee, este aidoma clipelor premergătoare lansării în spaţiu, dincolo de orizontul vizibil. Fizica cuantică explicitează mişcarea particulelor mici. Efectul de tunelare susţine construcţia lui Jean-Lorin Sterian iar un invers metaforic creează aparenţa miracolului. Decorporarea prilejuieşte inflaţia corpurilor care sunt atrase într-un vârtej în Berceni. Interpretarea textului în cheie SF aduce anumite avantaje, efectul de tunelare fiind un regal al intuiţiei. Mardare este la propriu şi la figurat, centrul de gravitaţie narativ al întregului text pus la cale de Jean-Lorin Sterian. Roirea celulelor în dauna celulitei şi a conspiraţiei vegetale este dansul ameţitor al cărnii redispuse în câmpul tridimensional al realului, prin reorganizarea cosmosului mic. Evenimentele subtile guvernează actele noastre declară Jean-Lorin Sterian care ţinteşte nu banalitatea ci superbia, nu derizoriul ci frumuseţea.Inflaţia corpurilor aparţine organizării prin catastrofe, Mardare devenind astfel un obiect cosmic ale cărui funcţiuni pot fi numite şi definite. Biochimia şi atracţia gravitaţională stăpânesc structurile narative ale lui Jean-Lorin Sterian asemenea unor magicieni. Legile universale îşi produc efectele construind imagini pe măsură, Mardare fiind chipul bifurcaţiei. A lua chip şi a întruchipa, sunt strategicile lui Jean-Lorin Sterian. Inflaţia corpurilor anunţă nu ritualul prăbuşit în vulgaritate ci cascada unor evenimente mici. Bifurcaţia-Mardare este un atractor care reorganizează corpurile însufleţindu-le, luându-le chipul şi întruchipându-le. Căci lipsirea de celule prin tunelarea aparţinătoare ştiinţei, instituie instrucţiunea filozofică a textului semnat de Jean-lorin Sterian. Lipsirea de istorie prin deconstrucţie a normei şi reevaluarea atitudinală într-un iluzoriu continuum pare a fi tendinţa sfârşitului de mileniu. Fragmentarea şi simultaneizarea centru-periferie arestează elanul omului de ştiinţă care decade din dreptul său natural. Nu marile spaţii de lectură sociale vor fi ale sfârşitului de mileniu iar sociologul nu va mai fi lectorul ideal. Nevăzând în aceasta moartea sociologiei ci o metamorfoză, o schimbare de ritm. Imaginea Celuilalt nu va mai fi obiect de studiu şi nici eveniment al stării civile, el nemaifiind al grupului ci al lui însuşi. Eul multiplicat în serii de comportamente şi atitudini îl face pe analistul conservator şi lipsit de orizont să creadă că faptele sociologice nu vor mai fi, nivelare fiind prin multiplicare. Societăţile nefiind pe moarte ci într-un vârtej informaţional, structurile lor informaţionale prăbuşindu-se în ele însele fie prin regim inflaţionist fie prin constrângere la comportament copiat sau indus. Schimbarea sentimentului religios atât prin schimbarea obiectului cât şi prin reciclarea subiectului dau îndreptări asupra tendinţelor. Unitatea diversităţii şi descoperirea limbilor sunt iluzorii, unitatea nefiind căci autoritatea se deconstruieşte construindu-se, aflându-se în plin proces de eroziune. Aceasta fiind dinamica haosului. Căci Eroul, fermentul sociologiei, şi actele sale, fie erou exemplar prin comportament exemplar fie erou al actelor sociale şi al prospecţiei sociologice prin legătură şi atitudine, prin concept şi tendinţă, se prăbuşesc în el însuşi. Nu reţeaua îl egalizează cu el însuşi ci multiplicarea Celuilalt.
Credit art: Alex Ruiz, Andrei Olinic & Cosmin – ilustrația muzicală
