Fotografii preluate de pe universetoday.com

Zeci de obiecte documentate făcute din meteoriți au fost găsite la săpăturile arheologice din Orientul Mijlociu și Asia, iar în Europa, până acum puțin timp, se cunoșteau doar două locuri în care au fost descoperit obiecte făcute de meteoriți, în Polonia.

De puțină vreme, există un al treilea. Un vârf de săgeată găsit într-o locuință de lângă lacul Mörigen din Elveția la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a confirmat a fi făcut dintr-un meteorit, fiind datat din epoca bronzului, undeva între 900-800 î.Hr., câteva caracteristici cheie făcându-l deosebit de interesant pentru arheologi.

„În primul rând, cercetătorii, conduși în principal de o echipă de academicieni elvețieni, au stabilit că acest vârf de săgeată a fost făcut din meteorit. Au apelat la tehnicile moderne de analiză pe care inginerii le numesc Testare nedistructivă (NDT). De obicei, dacă un arheolog dorește să stabilească dacă o anumită piesă a fost făcută dintr-un meteorit, ar lua o bucată din ea și o va supune unor teste distructive. Echipa elvețiană a adoptat o abordare mai blândă, supunând numeroase mostre de obiecte arheologice colectate la diferite tehnici NDT, de la spectroscopie de emisie de raze X induse de muoni (este o particulă elementară cu o sarcină electrică egală cu a electronului dar cu o masă mult mai mare, nota redacției) până la spectroscopie de raze gamma de înaltă sensibilitate”, se arată într-un articol publicat pe universetoday.com.

Echipa cercetătorilor căuta inițial obiecte cu posibilă origine meteoritică în acea parte a Elveției, deoarece cunoșteau faptul că acolo a căzut un meteorit de fier ce a primit numele Twannberg, iar dintre toate mostrele examinate, doar una părea să fie de la un meteorit, care, ciudat, nu era local.

La cădere, meteoritul Twannberg s-a rupt în bucăți, iar până acum au fost găsite 2000 de piese individuale cu o greutate totală de peste 150 kg, iar la câțiva kilometri de lacul Mörigen, unde a fost găsit vârful săgeții, există o mulțime de metal ușor de recuperat, însă, în mod ciudat, studiul a constatat că vârful săgeții nu a fost făcut din meteorul nou, cunoscut cu numele Twannberg.

Cercetătorii au emis ipoteza cum că noua descoperire a fost creată folosind piese dintr-un alt meteorit care a căzut în Estonia în 1500 î.Hr., cunoscut sub numele de meteoritul Kaalijarv. Se pare că acest vârf de săgeată poartă semnătura chimică a acestui meteorit. Totuși, locul său de aterizare se afla la peste 1600 km distanță, și atunci, se pune întrebarea dacă este această distanță una ce ar fi putut fi parcursă  în epoca bronzului de acel vârf de săgeată.

Sigur, se pot găsi explicații, una dintre ele putând fi legată de faptul că un alt meteorit nedescoperit cu aceeași compoziție a aterizat mai aproape de Elveția, sau poate ceilalți doi meteoriți care au aterizat în Europa – unul în Cehia și unul în Spania – ar putea fi sursa inițială.

„Dar încă pare surprinzător că vârful de săgeată nu ar fi fost făcut din sursa locală de meteoriți la doar câțiva kilometri distanță și ar fi însumat o masă mai mare decât ar fi folosit un vânător pentru vârfurile de săgeți în timpul vieții lor”, se arată într-un material publicat pe universetoday.com.

Sigur, mult timp va rămâne un mister de ce acest vârf de săgeată are compoziția pe care o are, însă în viitorul îndepărtat, tehnicile de înaltă tehnologie folosite de cercetători vor oferi un răspuns sigur la acest mister, iar cu ajutorul lor se vor efectua noi căutări meteoritice ale artefactelor arheologice.