Prima povestire din UtopiQa, numărul unu, anul 2020 (ianuarie), este „Baba Vadra” de Teodor Hossu-Longin. O povestire care face parte din volumul „10 povești și rețete pierdute prin Deltă” publicat de Hyperliteratura în același an.
Baba Vadra (mai precis, Maria Râcu) este căsătorită cu un lipovean mai vârstnic cu 17 ani, Dima Maderov (poreclit în Mila 23, Dima Vadră, datorită bețiilor de odinioară, frecvente în deltă, o deltă care ,, trăia într-o altă dimensiune, una a sărăciei și a mizeriei…”.
Pentru a-și vindeca bărbatul de betejeală, –de darul beției– Baba Vadra, o femeie vrednică, recurge la o ultimă soluție și anume, aceea de-ai da apă soțului său din „pârâiașul care apare doar în ziua în care se sărbătorește Izvorul Tămăduirii”. ,,Pârâu miraculos, vindecător de toate boalele. Doar beteșugu omului meu nu l-a vindecat…” cum scrie autorul. Dacă va reuși sau nu, rămâne de văzut…
Legendele legate de acest pârâiaș sunt resortul întregii povestiri, bine scrisă și ancorată în folclorul dobrogean, împletit din credința și fricile omului. Vă las să descoperiți aceste „istorii, vechi de când lumea” , în armonia unei rețete minunate – prezentată într-un plan secund al povestirii – de „Șaran de Ibrail” ( crap balșoi), care îți lasă gura apă.
