Vaticanul se arătă extrem de categoric în privinţa Creaturii gândindu-se că sunt niște efecte de distorsiune a Timpului. Ruşii se întâlniră în mare secret cu iranienii iar Gadhafi îi telefonă lui Bush cerând relaţii despre caz. O troică pesedisto-pedisto-penelistă se înfiinţă în Dubai iar tigrii bengalezi hotărâră să-şi schimbe strategiile stradale. Uuups. Academicienii Siropoşi din Guantile încercară să preia cazul. Un preot din Batango anunţa venirea Creatorului în fapt de seară iar Alioşa de la Arsenalu’ din Călăraşi se jura pe ce avea mai sfânt că văzuse în zorii zilei cum Creatura luase forma unui taxi. În toată tevatură, Bonifaciu de la Regie îşi anunţa candidatura la alegerile anticipate iar Bascone, vărul preşedintelui Republicii Franceze susţinu într-un briefing de presă că_Creatura era produsă de armata americană în laboratoarele ei secrete. Până când obţinem informaţii certe, vă rugăm să nu vă impacientaţi dacă veţi observa că_Creatura a înfulecat Luna. Sunt efecte speciale virtualizante marca Holiudd. Efecte de distorsiune temporală. Iar dacă vrem să înțelegem mai pe larg, trebuie să citim textele superbe scrise de Mihail Toma. Citești în gând, desigur. Și, undeva, printre neuronii tăi, se naște, se înfiripă distorsiunea temporală descrisă de Mihail Toma. Personajele lui vorbesc în fel și chip și tu le auzi vocile. Personajele lui povestesc cu însuflețire și tu le auzi povestind. Desigur, ai putea să faci orice altceva. Dar dacă ai descins în acest univers ficțional, ai libertatea de a citi mai departe. Poți citi în toate felurile. Mihail Toma nu te ține țintuit, ai o libertate anume, stranie, de a citi povestirile lui. Dar și construiește un univers paralel în care poți naviga fără doar și poate. În acest univers paralel, straniu, timpul este pulverizat. Personajele se joacă pe canavaua timpului în fel și chip, cu dezinvoltură, ștrengărește uneori dar și grav, cu îngrijorare. Personajele lui Mihail Toma trec prin crize de identitate, se confruntă cu situații insolite, își pun întrebări. Exact ca și tine. Chiar dacă nu o mărturisești. te identifici cu aceste personaje care au o stranietatea a lor, o șugubenie sau un amoc. Oamenii lui Mihail Toma interferează cu mașinile, pretutindeni. E un risc. E o asumare. E o aventură. Mașinile sunt prezente în viața ta, nu? Mașini, mașinării. Din acest punct de vedere, ești aidoma acestor oameni din această carte. Citind și iar citind, ai senzația, la un moment dat, că oamenii lui Mihail Toma se desprind din universul ficțional și o pornesc pe străzi. Ei o pornesc pe străzi chiar acum și se întâlnesc cu tine pentru că, nu-i așa, realitatea este și ea distorsionată ca și timpul tău.
Proza de referință a lui Mihail Toma se poate accesa aici.
