Şi-a scos pălăria. A cerut un rând de rachiu. Ne-a privit nepăsător. Şi-a întins braţul de sticlă peste tejghea şi-a mormăit că mai vrea un rând. Pentru noi toţi.
Apoi ne-a spus nişte poveşti. 1984. Orwell. Ați citit-o? Sigur că am citit-o, am zis noi într-un suflet. Groaznică, mișto scrisă dar groaznică. Înfiorătoare. Ne-a ţinut până seara târziu, să vorbim despre 1984. Unii spun că ar fi dormit sub podul lui Grimmbils. Alţii zic, convinşi, că ar fi înnoptat în sus, pe râu, la moara lui Bon.
A doua zi a venit iar.Braţul de sticlă i se înroşise din cauza frigului.Omul şi-a scos pălăria. I se albise părul peste noapte. A zis, încet, că vine din Burggos.
Nici măcar Garibbaldi, grămăticul, nu auzise vreodată de oraşul ăsta, Burggos.
N-ar fi fost aşa, un oraş obişnuit. Plutea printre nori şi era stăpânit de o nouă rasă de oameni.Grimmbils a râs de noi că eram nişte proşti şi nişte neştiutori. Bon ne-a făcut cu ou şi cu oţet. Până şi Humble, sergentul de stradă, şi-a bătut joc de noi şi ne-a ameninţat că o să ne bage la răcoare. Vă satur eu de parascovenii. Dar, ia ziceți, ce-a zis de 1984? A zis că e foarte mișto scrisă, o carte-fanion. Cum? Fanion? Da. Și a mai zis că lucrurile se întâmplă chiar acum. Acum ce? 1984 e acum. Aici și acum. Aha. Adică dictatura stă pe după colț. Și că o să ne facă de petrecanie cu tot cu smartphoane și laptoape, lool! Că ne satură, ea, dictatura de Facebook! Aha, zici că 1984 e chiar acum, aici și acum, în fiecare zi. Dar nu există timp, prezentul, trecutul și viitorul se văluresc în același plan.
Și planul e cartea asta imposibilă scrisă de Orwell, 1984. Păi cam așa. Sunteți complet săriți de pe fix. Ce prost eu, să casc gura la voi.
Până la urmă, omul din Burggos a şters-o într-o noapte ploioasă luând cu el matricea energetică a lui Garibbaldi.
Noi am scotocit prin cuferele grămăticului. N-am găsit mare lucru. Nişte hârtii fără valoare, un pergament, o lunetă spartă şi un glob de cristal.
Mama Mare a luat globul. În vreo două rânduri ne-a zis că în glob se zăreşte uneori misteriosul Burggos, dar n-a crezut-o nimeni pe cuvânt, cum s-o crezi când noi, prin ochean vedeam doar Londra, Cairo, Moscova, Sidney, Casablanca, și așa mai departe până pe planeta Marte…
Credit art: Alex Ruiz