Dacă există un joc care să mă facă să mă simt nu doar un jucător, ci un arhitect al destinului galactic, ăla e Mass Effect. Serios, când am pus mâna pe primul joc în 2007, mi-a dat complet peste cap noțiunea de „RPG”. Nu mai era vorba doar de statistici și numere, ci de greutatea fiecărei decizii.

„I’m Commander Shepard and this is my favorite store on the Citadel”

Știi sentimentul ăla când pornești nava Normandy pentru prima dată? E magic. BioWare era la apogeu atunci. Au reușit să creeze un univers atât de dens și de bine pus la punct, încât aveam impresia că extratereștrii ăia – Turienii, Salarienii, Asari – chiar au o istorie de mii de ani în spate.

Sistemul de Dialog (The Dialogue Wheel): A fost revoluționar. Nu mai citeai replici întregi, ci alegeai o atitudine: Paragon (băiatul bun) sau Renegade (cel care face treaba murdară, indiferent de costuri). Mi-a plăcut la nebunie că deciziile din primul joc te urmăreau până în al treilea. Cine moare, cine trăiește, ce rase supraviețuiesc… totul era pe umerii mei.

Pentru vremea lui, primul Mass Effect împingea Unreal Engine 3 la limită. Designul personajelor: Detaliile de pe fețe și armuri erau de top, deși țin minte și acum faimoasa problemă cu „texture popping” (când texturile se încărcau cu întârziere de 2-3 secunde după ce intrai într-o cameră). Mako: Ah, blestematul de vehicul Mako! Fizica lui era un haos total – săreai ca o minge de ping-pong pe planete pustii. În Legendary Edition (remasterizarea recentă), au mai dres-o, dar farmecul ăla stângaci a rămas în istorie.

Dacă primul a fost un RPG pur, cu inventar stufos și lupte puțin cam rigide, Mass Effect 2 a schimbat foaia. A devenit un shooter mult mai fluid, aproape de stilul Gears of War, dar a plusat enorm pe personaje. Misiunile de loialitate (Loyalty Missions) sunt, după părerea mea, cele mai bune bucăți de scenariu scrise vreodată într-un joc video. Cine nu l-a iubit pe Garrus sau nu s-a temut de Jack?

Apoi a venit Mass Effect 3. Finalul a fost controversat (știm cu toții povestea cu culorile), dar călătoria până acolo? Senzațională. Sentimentul de urgență, invazia Reaperilor, muzica aia melancolică la pian… mi-a rupt inima de câteva ori.

Legendary Edition – Cum se simte azi?

Remasterizarea pe care am jucat-o recent a făcut minuni, mai ales pentru primul joc. Au adus iluminarea la standarde moderne, au rezolvat multe bug-uri de gameplay și au unificat experiența. Să vezi Citadela în 4K cu texturi de înaltă rezoluție e ceva ce orice fan SF trebuie să experimenteze.

 

Mass Effect nu e doar un joc despre împușcat roboți și extratereștri. E despre diplomație, despre sacrificiu și despre prietenii făcute în cele mai întunecate colțuri ale galaxiei. E „Star Wars”-ul generației noastre de gameri, dar unul în care tu scrii scenariul.