Știința planetelor extrasolare a scos la iveală ineditul. După ce au descoperit o exoplanetă, căreia i-au dat numele Jupiter ultra-fierbinte, astronomii au detectat în atmosfera acesteia molecula numita hidroxil.
Hidroxil-ul grupează un atom de oxigen și un atom de hidrogen (prescurtat, OH), iar pe Terra, această grupă se găseşte din plin, oamenii de ştiință detectând hidroxil din abundență și pe alte lumi.
Noua exoplanetă este considerată drept una ciudată ce se află la 400 ani lumină de Terra. Este un gigant gazos care orbitează steaua gazdă mai aproape decât Mercur față de Soarele din sistemul nostru solar. Apropierea exoplanetei de steaua care o încălzește face ca atmosfera ei să atingă o temperatură de peste 2.500° C, suficient de fierbinte pentru a topi cam toate metalele.
La aceste temperaturi, substanțele chimice din atmosferă emit radiații cu amprente spectrale distincte, iar pe măsură ce exoplaneta orbitează în jurul stelei sale, radiația emisă de substanțele chimice se schimbă periodic spre roșu și albastru, permițând astronomilor să aleagă aceste substanțe chimice împotriva strălucirii stelei părinte.
Pe baza acestei tehnici, o echipă de astronomi condusă de un cercetător de la Centrul de Astrobiologie de la Universitatea Queen din Belfast a folosit telescopul Subaru pentru a găsi semnături de substanțe chimice în atmosfera acestei exoplanete. Astfel a fost descoperit hidroxilul, care e posibil să joace un rol important în amestecul chimic al atmosferei acestui gigant gazos, pentru că interacționează cu vaporii de apă și monoxidul de carbon.
Potrivit revistei on-line universetoday.com, cercetătorul principal, dr. Stevanus Nugroho, de la Universitatea Queen’s Belfast, a spus: „Aceasta este prima dovadă directă a OH în atmosfera unei planete dincolo de sistemul solar. Arată nu numai că astronomii pot detecta această moleculă în atmosfere de exoplanetă, dar și că pot începe să înțeleagă chimia detaliată a acestei populații planetare”.
Pe Terra, hidroxilul se formează în atmosferă atunci când vaporii de apă interacționează cu oxigenul, însă pe acestă exoplanetă este posibil ca hidroxilul să se formeaze atunci când căldura intensă din stea distruge vaporii de apă. „Vedem doar un semnal provizoriu și slab din vaporii de apă în datele noastre, care ar susține ideea că apa este distrusă pentru a forma hidroxil în acest mediu extrem”, a explicat, potrivit universetoday.com, dr. Ernst de Mooij de la Queen’s University Belfast, coautor al acestui studiu.
Potrivit aceleiași publicații din lumea științei, referindu-se la importanța acestei cercetări, dr. Neale Gibson, profesor asistent la Trinity College Dublin și coautor al lucrării, a spus: „Știința planetelor extrasolare este relativ nouă și un obiectiv cheie al astronomiei moderne este explorarea acestor atmosfere ale planetelor în detaliu și în cele din urmă pentru a căuta exoplanete «asemănătoare Pământului» – planete ca ale noastre. Fiecare nouă specie atmosferică descoperită ne îmbunătățește și mai mult înțelegerea exoplanetelor și a tehnicilor necesare studierii atmosferelor lor și ne apropie de acest obiectiv”.
Foto: universetoday.com
