Privind din balconul imperial ploaia de meteori purpurii care venea de dincolo de orizontul vizibil, prințesa Amabalamaia din Huantamatanor i-a spus amiralului ei, Patontiakov, că a auzit vuietul pe care îl făceau furtunile oceanice animând motorul istoriei și că se temea pentru supușii ei care trăiau printre algele de lumina veche și că a ascultat vocea unui Jedi.Tocmai primise un mesaj secret de la amiralul nordicelor care o ruga să-și trimită armada scânteietoare în punctul de conjunctură magnetică Huabobassa pentru a i se alătură în bătălia împotriva delfinilor cicălitori din Puertillo Picator. Și bătrânul împărat al oglinzilor de ape din Jabahab Ab Jabadah a auzit glasul dezmățatelor furtuni oceanice după ce trecuseră deja cinci mii de ani de la moartea bietului Peste Orb. Un astrolog s-a furișat într-o noapte ploioasă printre coloanele de ceață ale palatului imperial. S-a împiedicat în barba-i liliachie. Și-a vălurit ușor mantia înstelată învolburând aerul cald. A tușit ușor parcă nevrând să-l tulbure cumva pe bătrânul împărat care trăgea înfrigurat cu urechea la palpitul universului plin de universuri în apropierea telescopului oficial. A dat să se întoarcă, speriat de gândul sau nebun. Aflase că epocile se desfășurau deodată și că nu-și urmau una alteia. Dar era prea târziu. Împăratul clipoci ușor. Își deschise încetișor cei o mie de ochi sulfuroși. Ofta. Știa că astrologul îi aducea o știre cutremurătoare. În străfundurile universului plin de universuri, inelele magice fuseseră străpunse de forțe nevăzute iar ființele fabuloase fuseseră transformate în principii. Împăratul oglinzilor de ape din Jabahab Ab Jabadah nu era mai învățat decât predecesorii lui. Tehnologiile imperiale ar fi fost de nefolosit în străfundurile istoriei care, nici ea, nu era un adevăr ci doar o superbă ficțiune. Era oare acel eveniment sfârșitul inevitabil al lumilor acvatice asemenea lui Barâskin, legendarul personaj? Ființele fabuloase, moi și plăcute la atingere sau, dimpotrivă, tăioase și aspre, se preschimbau în virtualități șuierătoare? O astfel de întrebare și-a pus și monstrul acvatic în timp ce o înfulecă pe Colombiona, un animat al călugărilor din Wankusai, la o mie de ani la stânga fluxului principal de evenimente care inundau aparență oceanică. Colombiona a țipat ușor înfiorată, s-a zbătut un pic și și-a dat sufletul transformându-se într-o matrice informațională de o jumătate de rotație. Monstrul acvatic a trimis-o departe în străfundurile lui luând formă corăbiilor lungi pe care le îndreptau către ultimul sens an de an vitejii războinici ai sudicelor în încercările lor sângeroase. Armada a înfruntat forțele imperialelor trandafirii de dincolo de pânzele Hamoai care făceau să se rotească inelul magic din marginea arhipelagului Seto, o lume zăpăcită construită de navigatorii secretului. Vasul amiral s-a ciocnit cu el însuși iar torpiloarele s-au lovit între ele din cauza unui principiu rătăcit care-și făcea mendrele prin marile locului. Călugării din Wankusai i-au luat urmă dar nu au putut în nici un fel să fie pe potriva monstrului acvatic. O oarecare Tamerosa din Bakalor, orașul șerpilor de mare, i-ar fi avertizat asupra acestui pericol dar călugării nu au vrut să-i de ascultare. Înainte de a se desprinde de marile recife au ținut o slujba secretă și s-au închinat sirenelor din Nottanguya considerându-le fără de sfârsit. Aflându-și moartea în instantaneul acvatic construit de teribilul monstru, călugării s-au savârsit în chip eroic mânuindu-și spadă de foc împotriva unui dușman imaginar crezând că sirenele îi puneau la încercare. Corporalitatea lor, strânsa în mare grabă dintre stânci de un oarecare Kamceaitai, armurier la arsenalul din Tambole Tamboree, orașul rătăcirilor, a fost vânduta în bazarul din Armonai, arhipelagul deosebirilor….

-Dar ăsta nu e scenariul filmului Star Wars, strigă Colombiona ușor înfiorată.

-Dar cine a spus că ăsta e scenariul filmului Star Wars, dragă Colombiona, strigă prințesa Amabalamaia din Huantamatanor ușor înfiorată.

-Să înțeleg că vă certați, strigă ușor înfiorată Mama Filoni, apărând pe negândite din partea stângă a scenei.

-Dar e clar că nu e scenariul filmului Star Wars, strigă ușor înfiorată Madam Calomfirescu, venind de undeva, dinspre foaier. Star Wars a fost difuzat pentru prima oară în 25 mai 1977 de 20th Century Fox. Și s-a transformat, pe bune, în pop culture!

-Știam eu!

-Și eu!

-E un basm!

-E o legendă populară!

-Ba e space opera!

-Eu zic că ar fi fantasy!

-Glumești?

-E teribil, incitant și iar teribil!

-Mă dau în vânt după Jedi!

-Mie îmi plac la nebunie balenele de sticlă!

-Bați câmpii, balenele alea sunt dintr-un alt film.

-Chiar așa? Nu le-a inventat George Lucas? întrebă amiralului Patontiakov.

-Vezi bine că nu.

-Și-atunci Star Wars este oare acel eveniment sfârșitul inevitabil al lumilor acvatice asemenea lui Barâskin, legendarul personaj?

***

Credit art by Quintuscassius