Prezentarea volumelor, „Fragmente din a doua realitate” și „Moebius în România”, proză citită, debut, Vlad Ciurescu și Gabriela Gabrinov, în cele două ediții ale Cenaclului „Helion” din luna aprilie

 

Luna aprilie din anul 2023 a adus alte două reuniri ale Clubului de Arte S.F. și F. „Helion”. Mai întâi a fost reunirea din 14 aprilie, când, în Sala „Orizont” a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, a avut loc prezentarea volumului apărut anul trecut la Editura „Eurostampa”, „Fragmente din a doua realitate”, de Nicolae Mircea Dehelean, apoi, în partea a doua a citit proză, pentru prima dată la „Helion”, Vlad Ciurescu, student la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării.

Autorul cărții ce a apărut la editura timișoreană, conf. dr. ing. Nicolae Mircea Dehelean, a început reunirea, cuvântul fiindu-i oferit de fizicianul Adrian Bancu, moderatorul acestei reuniri.

Cartea are un conținut divers, autorul pornind de la o idee călăuzitoare enunțată  în motto, „Cel care evadează din Lagărul Ignoranței este dator să dezvăluie secretele evadării astfel încât unii dintre deținuți să-l urmeze”. Astfel, în cele peste 430 pagini, cititorul este purtat, prin intermediul unor concepte, în lumea de zi cu zi a Terrei, a științei de pe această planetă, în lumea aștrilor cerului, cu episoade ludice, uneori pline de umor, dar și cu libertatea fiecărui cititor de a deschide noi porți de explorare a noului, multe idei din volum fiind lăsate, parcă, neterminate și, poate mai puțin clare, îndemnând cititorul la reflecție și căutare.

„Cartea domnului Dehelean e magistrală. Domnul profesor Dehelean are o curiozitate extraordinară de a înțelege, de a pătrunde această fază a descoperirilor științifice în istorie și așa cum se prezintă ele astăzi și să le urmeze dincolo de o specialitate strâmtă pe care o are în domeniul electronicii. Această carte este, fără îndoială, o anumită abordare interdisciplinară extraordinar de interesantă. Pentru cei care scriu literatură de ficțiune științifică, sunt cărți care să introducă publicul într-o asemenea perspectivă interdisciplinară, pentru că, sigur că literatura de ficțiune științifică are multiple valențe și merge pe diverse direcții. Cartea este un abc pentru cei care scriu și citesc literatura de ficțiune științifică, care favorizează expunerea și gândirea interdisciplinară, care facilitează o anumită expansiune a literaturii de ficțiune științifică”, a rostit profesorul Petru Benea, unul din referenții acestui volum.

Cartea este compusă din trei părți. Prefața este semnată de autor, după care urmează prima parte, „Pe potecile profesiei”, o cvasi autobiografie, ce conține 9 capitole, între paginile 9 și 146, apoi, „După 40 de ani” și „Sedimente”, părți care abordează probleme de știință, ce conțin, împreună, 12 capitole cuprinse între paginile 147 și 346.

„A doua realitate” ar fi modelul civilizației actuale care-și reprezintă universul prin concepte noi. „Suntem atât de tributari reprezentării lumii prin concepte, că nici nu prea putem să o reprezentăm fără concepte, altcumva”, a spus, printre altele, autorul acestui volum în luarea de cuvânt, referitor la volum, în ultima pagină, dr. Nicolae Mircea Dehelean consemnând că, „Am evadat în structura și în Viața intimă a Terrei, i-am cunoscut nașterea, pubertatea și maturitatea.

Am evadat și am pătruns în maternitatea Vieții și am aflat cum s-a născut, de câte boli ale copilăriei a suferit (cele cinci extincții în masă).

Am evadat și am pătruns în jungla în care s-a născut Homo Sapiens și am aflat despre isprăvile copilăriei lui.

Am evadat dintr-un lagăr și am ajuns într-un Univers făurit (făcut și nu născut) cu efort, de către Sapiens din Reprezentări măsurabile și reproductibile ale Realității Ființei. Aceste Reprezentări sunt adevărate, pentru că sunt durabile, pentru că, peste ele se așază alte Reprezentări și toate sunt folosite la construirea acestei lumi artificiale în care trăim.

Aceasta este «A doua realitate», din care am schițat câteva «Fragmente»”.

Ultimele pagini ale volumului sunt dedicate mulțumirilor pe care autorul le adresează „celor care m-au ajutat să scriu această carte, dar și celor care m-au împiedicat să o scriu” și bibliografiei (paginile 349 și 350).

În partea a doua a reunirii, tânărul Vlad Ciurescu a dat citire unei proze pe care a intitulat-o „Inconștient”, proză care a avut parte de critici apreciabile din partea celor prezenți, care au apreciat talentul său de narator, sugerându-i-se să scrie proză scurtă pentru că, înainte de a trece la „o narare mai largă” are „nevoie de un anumit exercițiu pe proză scurtă”.

„Există în această proză foarte puține lucruri care să stea în picioare, singure, adică să iei un pasaj și să spui, «Uite, acesta e foarte bun!». Părerea mea este că, aici, autorul rostogolește cuvintele fără noimă, toată construcția epică este foarte subțire”, a rostit, referindu-se la proza citită, profesorul Cornel Secu, co-fondator al Clubului de Arte S.F. și F. „Helion” din Timișoara, redactor-șef al revistei tipărite „Helion”.

Referitor la personajele din proză, Cornel Secu a spus că, „seamănă cumva cu acele personaje din faza contractuală civilă care exista înainte de Revoluție, adică, niște personaje slabe, insipide, cam prostovane așa, cam lipsite de inteligență și care se mișcă parcă pe alte coordonate decât cele ale logicii”.

Despre proza pe care a citit-o, Vlad Ciurescu a spus, „e s.f.. Nu-mi place deloc să scriu s.f.. Am ales să citesc această proză, pentru că așa mi s-a sugerat, să citesc ceva s.f. aici. E chiar primul text pe care l-am scris, prima proză pe care am scris-o în viața mea. Nici mie nu-mi place, deloc, doar m-am jucat aici. Pur și simplu mă plictiseam și am dorit să experimentez, să încerc să mă antrenez să scriu, să-mi transpun gândurile în cuvinte pe foaie”.

Vlad Ciurescu a mai citit proză și poezie, la Cenaclul literar „Pavel Dan” din Timișoara, iar în acest an a publicat, la Editura „Literagraf”, primul său roman, „Morbid”. De asemenea, a publicat proză în revista „Helion” on-line, iar în revista „Banat”, din Lugoj, poezii.

Cel de-al doilea Cenaclu „Helion” din luna aprilie a adunat în Sala „Orizont” iubitori ai literaturii s.f. și f. în jurul volumului „Moebius în România”, de Marian Mirescu, dar și pentru a asculta proza citită de Gabriela Gabrinov.

„Moebius în România”, pusă în pagini de Marian Mirescu, este considerată „o carte de nișă” ce aduce în atenția cititorilor pe cel care a participat la primul EUROCON organizat în România, la Timișoara, în luna mai 1994, Jean Giraud, cunoscut cu pseudonimul „Moebius”, personalitate marcantă din lumea artei (a lucrat în tradiția franco-belgiană a benzilor desenate), scriitor de  fantasy și science-fiction, francez de origine.

Volumul a fost prezentat de arhitecții timișoreni Mirel Drăgan și Adrian Ionașiu, autorul volumului, cunoscutul autor de benzi desenate din Craiova, Marian Mirescu, deținător al Marelui Premiu în 2010 la concursul Salonului BD International Comics Festival, de la Belgrad, editorul fanzin-ului „AH, BD!”, prezent la Cenaclul „Helion” din 21 aprilie prin intermediul unei aplicații on-line, a vorbit despre acest volum care a apărut la Editura „Orion” în anul 2023.

„Cred că e o carte absolut ok de avut într-o bibliotecă de om cu pretenție că aparține domeniului pe care noi îl iubim.

L-am cunoscut pe Moebius la Centrul Cultural Francez, inevitabil am intrat în «Incal» despre care, rând pe rând am aflat că de fapt era transpunerea scrisă de Jodorowsky și transformată impecabil de Moebius a ceea ce a rămas cumva în melting pot-ul numit «Dune».

Mi se pare că e cumva extrem de important că un personaj de talia lui Moebius a ajuns în România. Ce a făcut Marian, în cartea pe care o prezentăm, prin invitații pe care îi are, transmite exact spiritul unei epoci, pentru că, anii ̓90, pentru foarte multă lume au însemnat o grămadă de optimism, iar prezența lui Meobius în România și EUROCON-ul a fost o strălucire, un OZN care a apărut în peisajul nostru și cred că sunt anumite momente care, în mod normal, trebuie să rămână undeva marcate, în niște arhive, ori cartea aceasta vine și arhivează aproape perfect lucrurile. Cartea are condiții de tipar foarte ok, conținutul este dens, este bogat”, a rostit, în prezentarea volumului, printre altele, arhitectul Mirel Drăgan.

„Ce-i interesant în cartea lui Marian Mirescu este că el nu povestește numai de EUROCON și de momentul când Moebius a fost în România. Cartea prezintă ceva din salonul acesta de bandă desenată, ceva din EUROCON, ceva din început, și, după aceea, majoritatea cărții este, pe lângă invitarea unora care au fost atunci prezenți acolo în expoziție, cum s-a manifestat în publicații, cum s-a manifestat la alți autori, deci, un fel de sinteză a persistenței lui Moebius aici, în România, în clipa aceea și ulterior.

L-am văzut desenând în mai multe momente și pot spune că desenul lui Moebius depindea de stare, linia lui nu era la fel. Linia are un anumit fel în care se manifestă, și linia lui era extrem de diferită atunci când avea un anumit tip de stare, uneori era viguroasă și rapidă și alteori era chinuită puțin, adică forțată.

În principiu, el a avut cam trei momente în care a desenat și a creat într-un anumit fel: primul moment este clasic, în care era un desen complex (complex înseamnă un desen în care sunt multe linii, există valorație), și, încetul cu încetul el și-a modificat stilul. Stilul blueberry s-a modificat odată cu apariția Incal-ului, cu o linie mult mai epurată, și formula finală care ar fi momentul Edena. El amesteca stilurile acestea, să nu credeți că făcea, într-o anumită epocă, doar de un singur tip, era un mixt, așa, în funcție de ce trebuia să facă sau de cui se adresa”, și-a  amintit arhitectul Adrian Ionașiu, în luarea de cuvânt, despre Moebius.

Jean Giraud s-a născut în Nogent-sur-Marne, Val-de-Marne, în suburbiile Parisului, la 8 mai 1938. După cel de-al doilea război mondial, Jean Giraud și-a găsit ocupația într-un mic teatru, situat la un colț al străzii în care locuia mama sa, ceea ce i-a oferit o evadare din atmosfera tristă din Franța postbelică din perioada reconstrucției.

La vârsta de 9-10 ani, Giraud a început să deseneze benzi desenate, iar la vârsta de 16 ani și-a început singura pregătire tehnică la École Supérieure des Arts Appliqués Duperré , unde a început să producă benzi desenate, deși acestea nu i-au plăcut profesorilor săi.

Pseudonimul „Moebius”, pe care Giraud a ajuns să-l folosească pentru lucrările sale științifico-fantastice și fantasy, s-a născut în 1963, în timp ce lucra la proiectul „Hachette”, un alt pseudonim al său fiind „Gir”, atunci când scria poveștile western.

În anul 1994, Jean Giraud a fost unul dintre invitații de marcă la EUROCON-ul ce a avut loc la Timișoara, despre momentele care au precedat această prezență și despre prezența distinsului BD-ist francez, profesorul Cornel Secu amintindu-și că, „Moebius în România, de fapt, Moebius a fost în Timișoara. Dacă a fost mai mult decât Timișoara, a fost la Remetea Mare. Acesta este tot parcursul lui în România, de la Aeroportul Timișoara, în Timișoara, la hotel, în Centrul Cultural Francez, care se chema Biblioteca Culturală Franceză, atunci, și, după aceea la Remetea. Moebius în România înseamnă, neapărat pomenite câteva nume: Florin-Leodor Dănilă, cel care a fost meșteșugarul care a făcut dantela necesară organizării expoziției de bandă desenată și, bineînțeles Otto Nicole, care era directoare Bibliotecii Franceze și Sorina Șerbănescu, care era șefa mediatecii, au contribuit la venirea lui Moebius în Timișoara. Bineînțeles, am făcut o vizită la Biblioteca Franceză în decembrie 1993, atunci când am avut o discuție cu Otto Nicole, pe baza discuției, în ianuarie, am făcut invitația oficială, iar apoi lucrurile au decurs normal. Florin Dănilă a ținut legătura cu Otto Nicole și cu Sorina Șerbănescu și toate lucrurile au decurs foarte-foarte bine, așa cum au decurs și alte lucruri care au însemnat EUROCON 1994”.

„Vreau să-l felicit pe Marian Mirescu pentru această întreprindere excepțională! Această carte, sigur că nu vorbește foarte mult despre Moebius în România, pentru că nu putea să vorbească. Vorbește despre Moebius, despre intersecțiile lui, vorbește mult despre zona craioveană și de zona de BD-iști, deci nu numai zona craioveană, avem și necraioveni, dar, cartea în sine este un lucru formidabil. Sigur a tras spuza pro-domo pentru «Orion», pentru gruparea craioveană”, a spus Cornel Secu despre volumul „Moebius în România”.

În volum, Marian Mirescu, fan, arhivar, cercetător științific, scriitor, organizator și editor, tratează cu multă pasiune un subiect important, reușind să transmită cititorilor o carte frumoasă, cu ilustrații alb-negru și color, un experiment punk, un colaj caleidoscopic, un portret fragmentat al unui creator BD și al unei anume epoci, epoca României post-revoluționare.

„De la Timișoara am avut un sprijin din partea lui Florin-Leodor. De fapt, mi-a dat voie să reproduc un articol pe care-l scrisese el în 2012, după decesul lui Jean Giraud. Altminteri, ce să vă spun? Eu am ajuns la Timișoara atunci, cu Dragoș Vasilescu, directorul Editurii «Orion», altfel nu ajungeam, pentru a lansa ultimul număr din Magazinul SF și BD «Orion», care a rămas ultimul și până acum și, așa cum scriu și-n carte, eram într-o misiune. Eu, de exemplu la conferința lui Jean Giraud am trecut pe acolo, mi-am adus aminte că m-am văzut undeva într-o fotografie trimisă de Felix Munteanu, care a fost, oarecum, fotograful nostru (era prieten cu craiovenii, deține o arhivă importantă, el este un fotograf profesionist). Am folosit, evident, fotografii de la el care se refereau la banda desenată, la Salon, la Moebius. Am avut șansa, o dublă șansă cu «Orion» și cu Dragoș (el, tocmai își procurase un SuperMinolta), și când a venit Jean Giraud la Salon s-a uitat pe planșele mele și Dragoș a făcut fotografii. De aceea apar mai mult eu și cei din breasla mea, pentru că astea sunt pozele la care-am avut acces și mai ales pentru că titlul este «Moebius în România», evident este, așa cum s-a spus aici, vorba despre prezența lui fizică, dar și spirituală, estetică, artistică în România, asupra BD-fililor, autorilor de benzi desenate”, a spus, printre altele, autorul volumului, reputatul BD-ist Marian Mirescu.

De asemenea, autorul volumului a mărturisit că va tipări ediția a doua a acestei cărți, care va cuprinde peste 300 de pagini, în care să cuprindă mărturii despre Moebius din partea altora care l-au cunoscut și că această nouă ediție speră „să ajungă din nou la Timișoara, poate în cadrul unui eveniment aniversar, 30 ani de la EUROCON și alți câțiva de la dispariția lui Moebius”.

Așadar, prima ediție a volumului, în cele peste 230 de pagini, printr-o serie de articole-amintiri, scrise de Florin-Leodor Dănilă, Marian Mirescu, Gabriel Rusu, Walter Riess, Sorina Șerbănescu, Dodo Niță, Marius Constantin, Alain Ledoux, Eduard Pandele, precum și printr-o colecție de articole apărute fie la momentul EUROCON-ului, fie la momentul morții lui Moebius, în 2012 – articole semnate de Roberto Quaglia, Florian Munteanu, Călin Stoicănescu, Tony DiTerlizzi, Didier Pasamonik, Dragoș Cojocaru, Viorel Pîrligras și alții, readuce în memoria comunității din România prezența la Timișoara omului de cultură francez, care și-a lăsat amprenta asupra mai multor BD-iști și desenatori, mai ales din partea sudică a țării.

În partea a doua a reunirii Clubului „Helion”, „Gabi” Gabrinov a citit proza S.F. intitulată „Sentința”, după care participanții la moment au emis opinii referitoare la textul citit. A moderat reunirea, scriitorul Adrian Chifu, președintele Clubului de Arte S.F. și F. din Timișoara.

În finalul reuniunii, „Gabi” Gabrinov a mulțumit tuturor pentru dialog, „apreciez foarte mult părerile dumneavoastră. Eu nu voiam să scriu sf. Este prima încercare de acest gen și nu am atât de multe lecturi în domeniu, comparativ cu ce scriu eu mai mult, adică fantasy și horror”.

Gabriela Gabrinov este scriitoare, a absolvit cursul despre scris al Academiei Minore cu Andrei Crăciun și a debutat literar în 2016, în revista „Helion” on-line cu povestirea ,,Îngerii”, de-a lungul timpului mai scriind alte câteva proze scurte, care au fost publicate în „Helion”, „Liternautica” şi „Egophobia”, „Catchy”. În antologia literară „Nova Poetica”, apărută la Editura „Literagraf”, Gabi Gabrinov a publicat poeme.