De când sondele Voyager au trecut prin sistemul planetei Jupiter, în anul 1979, oamenii de știință au fost fascinați de luna sa, Europa. Odată ce imaginile acestei sonde au ajuns pe Terra, oamenii de știință au început să speculeze că, pe luna lui Jupiter, Europa, ar fi posibil să existe un ocean subteran.

Noile cercetări au arătat o altă dovadă critică a naturii apoase a Europei, aceasta fiind cel puțin confirmată. Folosind o tehnică similară care a confirmat prezența vaporilor de apă atmosferici în cealaltă lună lui Jupiter, Ganymede, Lorenz Roth de la KTH Royal Institute of Technology a confirmat că Europa are vapori de apă în atmosfera sa. Această descoperire ar putea duce la o mai bună înțelegere a atmosferei și mediului de suprafață al Europei, informând misiunile conduse acolo în viitorul apropiat.

Considerată una dintre lunile joviene mai mari, pe care Galileo le-a descoperit în 1610 (de aceea sunt cunoscute și sub numele de „lunile galileene”), Europa este unul dintre multele corpuri din sistemul solar despre care se crede că au oceane interioare, iar acest lucru i-a determinat pe oamenii de știință să îl desemneze drept „Lumile Oceanului”, pe care mulți astrobiologi îl consideră cel mai probabil loc pentru a găsi dovezi ale vieții extraterestre.

Cercetătorul Lorenz Roth a consultat datele de arhivă dobândite de Space Telescope Imaging Spectrograph (STIS), analizând observațiile ultraviolete făcute despre Europa în anii 1999, 2014, 2015 și 2021, când Luna se afla în diferite poziții orbitale și, pe baza acestor observații a determinat abundența oxigenului molecular (O2) în porțiunea luminată de Soare a atmosferei Europei.

„Observarea vaporilor de apă pe Ganymede și partea din spate a Europei avansează înțelegerea noastră asupra atmosferelor lunilor de gheață. Detectarea unei abundențe stabile de H2O pe Europa este surprinzătoare, deoarece temperaturile la suprafață sunt atât de scăzute”, a spus cercetătorul.

În prezent, sunt în curs de dezvoltare trei misiuni care vor explora suprafața Europei și vor căuta „biosemnături” (semne potențiale de viață): Jupiter ICy moon Explorer (JUICE) al ESA, un orbitator programat să se lanseze anul viitor și să ajungă în sistemul Jovian până în 2032, misiunea NASA Europa Clipper, care are o dată planificată de lansare în 2024 și se va întâlni cu Europa până în 2030 și va studia suprafața planetei cu spectrometre, imagistica termică, radar, magnetometru și alte instrumente pentru a afla despre compoziția sa și, o potențială misiune Europa Lander, care ar continua să caute posibile biosemnături de la suprafață.

Datele și cunoștințele oferite de aceste misiuni vor aborda unele dintre cele mai profunde întrebări pe care le avem cu privire la viața din Univers, cum ar fi, este mai probabil ca viața să existe pe planete stâncoase (Pământul și Marte) sau în „Lumile Oceanului” care orbitează giganții gazoși? Toate aceste date noi vor beneficia de observațiile făcute de observatoarele de nouă generație, cum ar fi Telescopul spațial James Webb (JWST), o misiune comună NASA-ESA-CSA programată să fie lansată în doar câteva săptămâni.

 

Foto: www.universetoday.com