O nouă cercetare publicată în jurnalul științific on-line „Nature Astronomy” ne aduce la cunoștință faptul că a avut loc o nouă descoperire din seria exoplanetelor, prima de acest gen, într-un „spațiu” ciudat de exoplanete, aproape de stelele lor gazdă. Noul corp ceresc descoperit are dimensiunea planetei Neptun și face o rotație în jurul stelei sale (al soarelui său) o dată la 19 ore.

Până acum, niciodată nu a fost găsită o exoplanetă de dimensiunea lui Neptun cu o perioadă orbitală mai mică de o zi.

Până la această nouă descoperire, exoplanetele atât de apropiate de steaua lor erau fie giganți gazoși, cunoscuți sub numele de „Jupiteri ultra-fierbinți”, fie planete stâncoase mai mici, precum Terra, Mercur, Marte și Venus, cunoscute sub numele de „planete de perioadă ultra-scurtă”. Această nouă clasă, reprezentată de acest corp ceresc unic, a fost supranumită „Neptuni ultra-fierbinți”.

Proprietățile sale sugerează că exoplaneta are o densitate similară cu cea a lui Neptun, cu o atmosferă care constituie cel puțin 9% din masa planetară. „Planeta există în ceva cunoscut sub numele de «deșertul Neptun», o regiune lipsită de planete atunci când privim populația de mase și dimensiuni planetare”, a spus astronomul James Jenkins de la Universitatea din Chile.

Noua planetă ce orbitează o stea la 260 de ani lumină distanță, numită LTT 9779, a primit numele LTT 9779b. LTT 9779 seamănă mult cu Soarele nostru, cu aproximativ aceeași dimensiune și masă și doar puțin mai rece. Cu toate acestea, soarele noii plenete este mai tânăr – 2 miliarde de ani față de cei 4,6 miliarde ai Soarelui – și, prin urmare, are un conținut mai mare de metal, cu de două ori fierul Soarelui.

Astronomii au folosit Satelitul Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS) al NASA pentru a analiza steaua strălucitoare, asemănătoare soarelui LTT 9779, situată la aproximativ 260 de ani lumină de Pământ. Observațiile ulterioare cu alte telescoape au contribuit la confirmarea existenței unei exoplanete în jurul acestei stele.

Orbita LTT 9779b, în jurul soarelui ei, este mică, la doar 2,5 milioane de kilometri la axa semi-majoră. Potrivit www.sciencealert.com, aceasta reprezintă aproximativ 1,6% din distanța dintre Pământ și Soare, iar datorită acestei apropieri exoplaneta ar fi încălzită la temperaturi care depășesc 1.970 Kelvin (aproximativ 1.700 grade Celsius, sau 3.100 Fahrenheit). La aceste temperaturi, elementele grele precum fierul pot fi ionizate în atmosferă și moleculele disociate, oferind un laborator unic pentru a studia chimia planetelor din afara sistemului solar.

Potrivit calculelor lor, cercetătorii au arătat că LTT 9779b este de aproximativ 29,32 ori masa Pământului și de 4,72 ori dimensiunea sa. Pentru comparație, Neptun este de 17,1 ori masa Pământului și de 3,88 ori dimensiunea sa.

Potrivit densității stabilite, cercetătorii au dedus compoziția noului corp ceresc, aceasta având caracteristicile care sugerează similaritate cu planeta Neptun – miez stâncos mare și o atmosferă substanțială. Oamenii de știință susțin că, fiind atât de aproape de soarele său, și cu o masă de aproximativ două ori mai mare decât cea a lui Neptun, atmosfera acestei planete ar fi trebuit să se evapore în spațiu, astfel încât existența sa necesită o explicație neobișnuită.

Calculele efectuate de Dr. King au confirmat că atmosfera LTT 9779b ar fi trebuit să fie eliminată în spațiu printr-un proces numit fotoevaporare. „Razele X intense și ultraviolete de la tânăra stea părinte vor fi încălzit atmosfera superioară a planetei și ar fi trebuit să conducă gazele atmosferice în spațiu. Fotoevaporarea ar fi trebuit să aibă ca rezultat fie o piatră goală, fie un gigant gazos. Ceea ce înseamnă că trebuie să existe ceva nou și neobișnuit, trebuie să încercăm să explicăm despre istoria acestei planete”, a spus astronomul George King de la Universitatea din Warwick din Marea Britanie, potrivit celor de la sciencealert.com.

Pentru că planeta pare să aibă o atmosferă semnificativă și orbitează o stea relativ strălucitoare, viitoarele studii ale atmosferei planetare pot debloca unele dintre misterele legate de modul în care se formează astfel de planete, cum evoluează acestea și detaliile despre ceea ce sunt.

„Planeta este foarte fierbinte, ceea ce motivează căutarea unor elemente mai grele decât hidrogenul și heliul, împreună cu nucleii atomici ionizați. Este îngrijorător să credem că această «planetă neverosimilă» este probabil atât de rară, încât nu vom găsi un alt laborator destul de asemănător pentru a studia în detaliu natura Neptunilor ultra-fierbinți. Prin urmare, trebuie să extragem fiecare uncie de cunoștințe pe care le putem din acest diamant în brut, observându-l atât cu instrumente spațiale, cât și cu instrumente de la sol în următorii ani”, a concluzionat profesorul James Jenkins de la Universitatea din Chile Departamentul de Astronomie.

Cornel Seracin
Surse: www.sciencealert.com și phys.org
Foto: arstechnica.com