Ipoteza impactului cosmic al limitei Younger Dryas (YDB) se bazează pe dovezi considerabile că Pământul s-a ciocnit cu fragmente ale unei comete dezintegrate, cu diametrul mai mare de 100 km, ale cărei rămășițe persistă în sistemul solar interior de aproximativ 12.800 de ani.
Impactul cosmic a depus concentrații anormal de mari de platină peste o mare parte a emisferei nordice, așa cum s-a înregistrat în 26 de locuri analizate ale evenimentului YDB la începutul său. Analiza ghețarului din Groenlanda s-a numit Greenland Ice Sheet Project 2, și a relevat că depunerea de platină se întinde pe aproximativ 21 de ani (~12.836–12.815 ani). Debutul YD prezintă, de asemenea, concentrații crescute de praf, sincron cu apariția unui vârf remarcabil de mare în amoniu, un aerosol care arde biomasa. În patru secvențe de miez de gheață din Groenlanda, Antarctica și Rusia apar vârfuri anormale similare în aerosoli de combustie, inclusiv nitrat, oxalat, acetat și formiat, reflectând unul dintre cele mai dramatice episoade de ardere a biomasei în ultimii 120.000 de ani. În sprijinul ipotezei incendiilor larg răspândite, perturbațiile în CO2 înregistrate în ghețarul Taylor, din Antarctica, sugerează că arderea biomasei la începutul fenomenului ar putea să fi consumat aproximativ 10 milioane km 2 de păduri, sau aproximativ 9% din biomasa terestră a Pământului. Analizele de gheață de acolo dau o concordanță cu teoria impactului YDB conform căreia arderea extinsă a biomasei asociată impactului a declanșat debutul brusc al unei ierni de impact care a condus, prin reacții climatice în lanț, la episodul climatic anormal YD, care a durat aproximativ o mie de ani, în care au avut loc extincțiile megafaunale, schimbările culturale umane și scăderea populației.
Surse: https://www.journals.uchicago.edu/doi/10.1086/695704
Vezi și:
Primul episod –Au existat cinci extinctii in masă…
Scăderea straturilor de gheață polare prevestesc un viitor sumbru
