Încălzirea globală are efecte asupra regiunilor polare ale Terrei, noul studiu realizat asupra Insulelor Orkney de Sud arătând că regiunea s-a încălzit semnificativ, începând cu anii 1950 și, se pare că, temperaturile ridicate din Orkney de Sud, chiar depășesc încălzirea globală.

Insulele Orkney de Sud se află la aproximativ 600 km de Antarctica și sunt încă într-un climat polar. Aproximativ 90% din insule sunt acoperite cu gheață, din 2009, iar verile sunt foarte scurte și foarte reci. Mările care înconjoară aceste insule sunt acoperite de gheață, an de an, de la sfârșitul lunii aprilie până în noiembrie.

Un studiu nou arată că, în aceste insule îndepărtate, lucrurile se schimbă. Potrivit studiului intitulat „Accelerarea încălzirii climatice și dinamica plantelor în Antarctica”, cele două specii de plante vasculare de pe Insula Signy au răspuns la accelerarea schimbărilor climatice cu un „avans izbitor”, aceasta fiind prima dovadă în Antarctica pentru răspunsuri accelerate ale ecosistemelor la încălzirea climatică, confirmând observații similare în emisfera nordică.

Dacă între 1999 și 2016, a existat o răcire scurtă, dar intensă, din Peninsula Antarctică până în Insulele Orkney de Sud, încălzirea temperaturii aerului s-a reluat în 2012 pe Insula Signy, aceasta accelerând expansiunea celor două specii de plante vasculare. „De asemenea, emitem ipoteza că evenimentul climatic «puls» al răcirii puternice a aerului detectat în 2012 nu pare să influențeze dinamica comunității de vegetație de pe această insulă. Lipsa impactului negativ al evenimentului puternic de răcire a pulsului din 2012 asupra ambelor specii ar putea fi explicată prin capacitatea lor de a efectua fotosinteza la temperaturi ambientale scăzute”, scriu autorii studiului mai sus amintit.

Originare din Insula Signy sunt două specii de plante vasculare: D. antarctica, o plantă cu flori cunoscută sub numele de iarbă de păr antarctică, C. quitensis, o altă plantă cu flori care se mai numește și Antarctic Pearlwort.

Dar climatul de încălzire nu este singurul factor asupra căruia se apleacă acest studiu, el prezentând și zone cu perturbări ale vertebratelor marine, cu referire la focile care locuiesc pe insulă. „În ultimul deceniu, impactul perturbării focilor de blană asupra ambelor specii a scăzut, devenind aproape neglijabil. În cursul ultimului deceniu, ambele specii s-au extins ca răspuns la încălzirea temperaturii aerului și la eliberarea de limitarea perturbării animalelor. De asemenea, emitem ipoteza că expansiunea accelerată a populației D. antarctica și C. quitensis ar putea rezulta dintr-o combinație de încălzire a climei și impactul recent redus al perturbării animalelor. Această ipoteză este compatibilă cu observațiile din emisfera nordică, în special în Europa, unde schimbarea utilizării terenurilor se corelează cu schimbarea vegetației, dar, ca și aici, principalul motor al acestor răspunsuri a fost încălzirea climatică”, explică autorii studiului.

Ne întrebăm, ce înseamnă, pentru viitorul Antarcticii, creșterea sporită a plantelor native din cauza încălzirii climei? Plantele, prin creșterea lor, elimină mai mult CO2 din atmosferă prin fotosinteză. „O astfel de încălzire a climei poate aduce beneficii unora și, probabil, multor specii și comunități terestre native din Antarctica în mod izolat…”, scriu cercetătorii în rezumatul lucrării lor.

Încălzirea climei „… va duce, de asemenea, la riscuri crescute din cauza înființării speciilor non-indigene. Acestea pot depăși speciile native și pot declanșa pierderi ireversibile a biodiversității și schimbări ale acestor ecosisteme fragile și unice”, susțin, în concluzie, autorii studiului intitulat „Accelerarea încălzirii climatice și dinamica plantelor în Antarctica”.

Vezi și:

Scăderea straturilor de gheață polare prevestesc un viitor sumbru