În ultimele decenii, studiul planetelor extrasolare a expandat, iar până în prezent au fost confirmate 4.375 de exoplanete în 3.247 de sisteme. Studiile exoplanetelor au început să treacă de la procesul de descoperire la unul de caracterizare, acest proces așteptându-se să se accelereze odată ce telescoapele de nouă generație vor deveni operaționale.

Având în atenție aceste rezultate, astrobiologii lucrează la realizarea listelor care se referă la compușii chimici și procesele care sunt asociate cu viața (oxigen, dioxid de carbon, apă etc.). Potrivit acestor cercetări efectuate de o echipă a Institutului de Tehnologie din Massachusetts, o hidrocarbură numită izopren (C5H8) ar putea fi un nou indicator al prezenței vieții pe o planetă.

Studiul care descrie concluziile lor, „Evaluarea izoprenului ca gaz posibil de biosemnatură în exoplanete cu atmosferă anoxică”, a apărut recent on-line și a fost acceptat pentru publicare de revista Astrobiology.

Până în prezent, marea majoritate a exoplanetelor au fost detectate și confirmate folosind metode indirecte. În cea mai mare parte, astronomii s-au bazat pe metoda tranzitului (fotometria tranzitului) și metoda vitezei radiale (spectroscopie Doppler), singure sau în combinație. Doar în rare ocazii astronomii au reușit să obțină spectre care le-au permis să determine compoziția chimică a atmosferei planetei. Acesta a fost fie rezultatul trecerii luminii prin atmosfera unei exoplanete în timp ce tranzita în fața stelei sale, fie în puținele cazuri în care a apărut imagistica directă și a putut fi studiată lumina reflectată de atmosfera planetei.

Sigur, limitele telescoapelor actuale, care nu au rezoluția necesară pentru a observa planete mai mici, stâncoase, care orbitează mai aproape de steaua lor, a reprezentat o piedică în calea unei cercetări mai precise. Astronomii și astrobiologii cred că aceste planete sunt cel mai probabil  potențial locuibile, dar orice lumină reflectată de suprafețele și atmosferele lor este copleșită de lumina care vine de la stelele lor.

„Odată cu lansarea din luna octombrie 2021, a telescopului spațial James Webb, vom avea prima noastră capacitate de a căuta gaze cu biosemnătură – dar va fi dificil, deoarece semnalele atmosferice ale unei mici planete stâncoase sunt atât de slabe”, susține publicația Universe Today.

Odată ce va fi implementat și va deveni funcțional, JWST va putea observa Universul la lungimi de undă mai lungi (în domeniul infraroșu apropiat și mediu) și cu o sensibilitate mult îmbunătățită. „Telescopul se va baza, de asemenea, pe o serie de spectografe pentru a obține date de compoziție, precum și pe coronagrame pentru a bloca lumina obscură a stelelor părinte. Deoarece se consideră că activitatea vulcanică joacă un rol important în habitabilitatea planetară, subprodusele chimice asociate vulcanismului – hidrogen sulfurat (H2S), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), hidrogen gazos (H2) etc. – sunt, de asemenea, considerate biosemnături. La această listă, Zhan, Seager și colegii lor au dorit să adauge o altă posibilă biosemnătură – izoprenul”, potrivit explicațiilor oferite de Zhan către Universe Today.

În conformitate cu descoperirile cercetătorilor, o planetă primordială (unde viața începe să apară) ar avea izopren abundent în atmosfera sa. Acestă situație a fost și pe Terra în urmă cu 4 miliarde de ani, când organismele unicelulare erau singura formă de viață și cianobacteriile fotosintetice transformau încet atmosfera terestră într-una bogată în oxigen.

Cu siguranță că, între instrumente îmbunătățite, îmbunătățirea rapidă a analizei și tehnicilor de date și îmbunătățiri în metodologia de cercetare a oamenilor de știință, studiul exoplanetelor este de așteptat să se accelereze și mai mult. Rămâne de văzut dacă acest lucru va duce sau nu la descoperirea vieții extraterestre în timpul generațiilor care se află acum pe Terra. Dar un lucru este clar pentru următorii ani, atunci când astronomii vor începe să combine toate noile date pe care le vor avea despre atmosferele exoplanetei, vor avea o listă cuprinzătoare de biosemnături care să-i ghideze.

 

Foto: universetoday.com