Desfășurată în zilele de 17 și 18 aprilie 2021, Convenția Națională de Science-Fiction, adică ediția cu numărul 42 a ROMCON-ului, cum este cunoscut, mai ales, acest eveniment, nu s-a putut produce decât online.
Probabil și după ce vom ieși din pandemie, online-ul va avea o funcție importantă, pentru că va facilita prezența unora care nu se pot deplasa în locul unde va fi stabilit că se va desfășura ROMCON-ul.
Am avut, așadar, două ediții online: 2020 și 2021.
Cea de anul acesta pare a fi fost mai bună decât cea de anul trecut. Câteva lucruri pot să întărească această apreciere.
În primul rând calitatea programelor.
În al doilea rând respectarea cu strictețe a orelor pentru prelegeri, conferințe sau eseuri.
În al treilea rând programul „artistic”, cel de care legăm expoziția de grafică a lui Ionuț Cătălin Alexandrescu, filmele de scurtmetraj realizate de Ana Breten și Andrada Tudorache, prezentate de Eugen Cadaru. și o mențiune specială pentru prezentarea invitaților – Mircea Opriță prezentând doi – pe Voicu Bugariu și pe Ana Maria Negrilă; Dan Popescu pe Győrfi-Deak Gyorgy, Traian Bădulescu pe Mugur Cornilă și Adrian Chifu pe Adrian Bancu.
Cu toate că unul din membrii juriului a făcut anumite „dezvăluiri”, fiind „revoltat”, mai ales de faptul că unul din autorii nominalizăți la categoria Roman a mobilizat mai multe persoane pentru a fi votată (experiența din 2015 de la Suceava, când Liviu Surugiu și Lucian Dragoș Bogdan au mobilizat zeci și sute de persoane, unii votând chiar de 5-6 ori – mă rog, nu era taxă de participare, este încă prezentă în memoria multora).
Invitații de onoare și invitații speciali și-au onorat prezența cu prelegeri sau eseuri interesante.
Chiar dacă invitatul de onoare Voicu Bugariu, invocând o stare de sănătate dificultoasă, s-a „remarcat” prin absență, dar trimițând, în baza unei comodități arhicunoscute, trei portrete dintr-o carte în curs de apariție, lecturate cu aplicație de câțiva voluntari inimoși.
Chiar dacă Győrfi-Deak Gyorgy, un alt invitat special, a fost unul polemic, vizând așa-zisul fond ideologic al romanului Cișmigienii.
Chiar dacă Cristian Mihail Teodorescu ne-a dat o „veste tristă”, deoarece eseul lui ar fi depășit de 2 1/2 ori timpul stabilit din capul locului.
În rest lucruri de bun simț, de calitate, cu discuții aplicate.
Ziua de duminică, 18 aprilie, a avut în program și două puncte, care, în general, tensionează participanții:
- a) Stabilirea propunerilor românești pentru premiile Eurocon 2020,Eurocon care va avea loc între 15- 18 iulie la Fiuggi în Italia.
- b) Anunțarea câștigătorilor Premiilor Naționale pentru Science-Fiction pentru anul 2020.
Niciunul din aceste puncte nu a tensionat, cel puțin până acum, nici participanții direcți, dar nici pe cei care sunt, „în general”, opozanți din principiu față de ROMCON.
La propunerile pentru Eurocon discuțiile au fost constructive, iar cei propuși au fost acceptați, după ce propunătorii și-au fundamentat cu temeinicie opțiunea.
Lista cu propuneri mai are nevoie de completarea unei poziții „literatură pentru copii”, pe care Dan Popescu trebuia s-o verifice și s-o motiveze.
În rest o puteți afla, după ce se va întâmpla fenomenul de completare popescian, pe site-ul www.romconsf.ro.
Despre Premiile ROMCON pentru anul 2020 pot să zic un singur lucru: cu o singură excepție au „rămas”, după votul publicului, lucrările propuse de juriu.
Au fost 43 de voturi exprimate. Situația lor după zone geografice a fost următoarea: București – 16 voturi; Timișoara – 8 voturi; Cluj-Napoca – 5 voturi; Craiova – 3 voturi; Oradea – 2 voturi; Slatina – 2 voturi; Suceava – 1 vot; Arad – 1 vot; Iași – 1 vot; 3 voturi au fost din străinătate – două din Italia și unul din Canada.
Printre alte vești de la ROMCON merită menționată schimbarea vicepreședintelui ARCASF, ales anul trecut, Dan Doboș, cu Eugen Cadaru (duminică dimineața, în afara programului ROMCON, a avut loc Adunarea Generală ARCASF, care a votat mai multe propuneri privind categoriile de jurizare, atribuțiile pe funcții ale celor din Consiliul Director).
După opinia mea, în condițiile speciale ale pandemiei, dar și ale fandomului românesc, tot mai subțiat la nivelul cluburilor și al fanilor, socotesc că ROMCON 42 a fost o reușită.
Știu că unii regretă anii când sălile unor Case de cultură sau cluburi erau pline cu fani s.f. la Convențiile Naționale, Dar asta este istorie deja.
Prefer lucruri mai restrânse, dar de calitate, decât zeci și sute de inși, care se foiesc încontinuu, care habar nu aveau de programul (în general slăbuț și formalist) al unei Consfătuiri sau Convenții Naționale, dar care erau o masă ușor de manevrat de Comitetele Județene sau municipale U.T.C.
Cluburile puternice și cu personalitate dau întotdeauna greutate fandomului.
Și înainte de ’89 și după ’89 cluburi/ cenacluri s.f. puternice, cu forță organizatorică și cu inși creativi nu au fost prea multe.
Din păcate acum sunt mai puține, dar acesta este trendul peste tot în lume, fie că lumea înseamnă Europa, fie că este America.
ROMCON 42 a fost un ROMCON bun.
P.S.: La câteva zile de la încheierea ROMCON-ului, Dan Popescu, membru al Consiliului Director al ARCASF și membru al juriului, a trimis o scrisoare către fandomul românesc, total neinspirată și deplasată. Fără să aibă acordul celorlați membri ai juriului și având la bază o aritmetică specială, într-o calitate pe care și-o arogă, cea de unic judecător, fără să probeze, că ar fi important pentru așa ceva, aruncă cu noroi peste munca juriului și chiar a publicului onest.
Dacă e să facem “dezvăluiri”, deși acest lucru nu este în logică morală, votul juriului și al publicului ar trebui să fie protejat de discreție.
Autoarea romanului Majestique a mobilizat, într-adevăr, un număr de votanți pentru cauza ei, mai puțini decât afirmă Dan Popescu, lucru vizibil de la o poștă, pentru că toți au votat numai la trei-patru categorii.
Incriminarea Helion-ului mi se pare total nejustificată (în total au fost, cu Bianca Sol, cu tot, 5 helioniști care au votat, încadrându-se, prin această cifră, în coeficientul național de prezență – adică circa 1/4 din helioniștii activi). Trei dintre aceștia nici nu au plasat romanul Majestique pe primul loc.
Rolul pe care Dan Popescu și-l arogă nu numai că nu-i stă bine, dar umbrește serios eforturile pe care le-a făcut, zic eu, dezinteresat, pentru propunerile de nominalizare la Premiile Naționale de Science-Fiction.