Suntem o civilizație fondată de umanoizii care au ridicat ochii spre cer și au încercat să explice fenomenele naturii prin povești apropiate lumii lor.

Am creat o lume în care forțele naturii sunt stăpânite de niște creaturi cu forme umane, trăind în familii și relații omenești, cu prietenii și inamiciții, pace sau război. Cu personalități și obiective diferite. Cu eroism și sacrificiu. Cu trădări sau devotament. Cu frică sau curaj. O lume a nemuritorilor, ce a hrănit imaginația. A educat în limbaj și concepte generații de umanoizi, timp de zeci de mii de ani.

Poveștile erau reflectarea transformărilor și descoperirilor ce le-a urmat umanitatea:

Descoperirea focului și metalelor (Atlas, Vulcan, Prometeu)

Vânătoarea și călăritul (Artemis, Diana, centaurii)

Dansul și virtuțiile sale vindecătoare, ritualice, de invocație a zeităților sau de reglare a forțelor naturii (ielele, paparudele, călușul, hora, …).

Muzica (Orfeu, Pan)

Arta plastică

Navigația

Explorarea

Construcțiile

Astronomia

Poveștile s-au schimbat, odată cu tehnologia. Au apărut religiile, cu modelele lor specifice de a ordona viața socială.

În urma descoperirilor geologice și paleontologice, am trecut de la poveștile cu balauri la cele cu lumi ascunse (ex. Jules Verne- Călătorie spre centrul Pământului, J. Swift- Călătoriile lui Gulliver, Jurassic Parc, etc.). Iar acum, odată cu epoca industrializării, am inventat poveștile cu roboți.

 

Roboții – demoni

Printre cei mai renumiți îi reamintim pe:

Terminatorul 1, T-800 Model 101, interpretat de Arnold Schwarzenegger, un robot „bad guy rocker” care se comportă ca un hipiot din benzile de motoriști, în afara legii, care bântuie statele din vestul și centrul SUA.

A generat nu doar meme, reluate și azi de mai multe generații („I’ll be back!”) dar a devenit încă de la lansare un film iconic prin replicile, tehnologia și recuzita SF folosită.

 

T-1000 – Terminator 2

Ca și cum T-800 nu ar fi fost suficient de înspăimântător în filmul de deschidere al seriei, actualizarea aparent invicibilă a robotului de metal lichid care era T-1000 a fost mai feroce. Lipsind cu desăvârșire de programe pentru protejarea oamenilor și cu un mandat imperativ de lichidare a unui om, a reușit să se descurce în L.A. până când a fost distrus, în cele din urmă, într-o cuvă de oțel topit. Jocul actorului a fost impresionant prin gestică și mimică. Cum e să joci rolul unui robot indestructibil? Vedem mai jos un documentar prin locuri prin care s-a turnat filmul, în Los Angeles, printre care, într-unul, se află acum o bibliotecă.

 

În Star Trek avem o inteligență artificială extrem de avansată, Borg, care cu greu a putut fi convinsă să nu extermine rasa umană ajunsă în faza de explorare intergalactică. Originea lui Borg o aflăm din această prezentare:

 

Westworld- 1973

Filmul din 1973, ne arată computerele cu benzi magnetice coordonând un parc de distracții cu trei zone: lumea antichității, lumea medievală și vestul sălbatic, toate populate cu roboți, în care turiștii trăiau în diferite scenarii.   Cei care se aflau în vacanță în Delos puteau alege să-și petreacă o săptămână în mijlocul aventurilor și plăcerilor de toate felurile. Dirijate până la momentul când totul scapă de sub controlul celor din camera calculatoarelor, iar roboții se dezlănțuie, trecând de la rolul de victime la cel de ucigași. Pretextul SF al funcționării defectuoase a Inteligenței Artificiale se aplică apoi într-o poveste western, tipică, fără miză gnoseologică.

Odiseea Spațială 2001 a fost un moment de referință în istoria filmului SF. Bazată pe o nuvelă a lui Arthur C. Clark reliefează importanța ordinii de prioritate a legilor roboticii. Atunci când misiunii i se atribuie o directivă cu importanță mai mare decât viața echipajului, devine previzibilă catastrofa.

 

Westworld, seria actuală, ne relevă un personaj complex.

 

Caprica Six – Battlestar Galactica

Cel mai faimos exemplar „Numărul 6”, Caprica Six, este cea care pune în mișcare întreaga poveste din acest serial. Ajutată de sufletul ei angelic, Gaius Baltar, face posibilă distrugerea celor douăsprezece colonii. Drept urmare, devine o figură celebră. Tricia Helfer face o treabă fantastică jucând toate cele șase personaje, dintre care Caprica este cea mai complexă. Uneori, ea este de partea oamenilor (Galactica). Alteori, nu este (Noua Caprica). Și, uneori, are o relație bizară cu colonelul Tigh. Povestea ei se sfârșește pe Pământ, alături de Nice Gaius, singura ei dragoste adevărată. Amândoi au în minte versiunile angelice reciproce și, evident, explicate printr-o  dragoste reciprocă.

Agentul Smith din Matrix este personajul preferat de orice guvernare pentru a se ocupa de lege și ordine.

Nu face grevă, nu are nevoie de concediu și repaus, nu poate fi corupt, se poate ocupa atât de infracțiunile fizice cât și de cele electronice, virtuale, ba chiar și de cele doar gândite, având abilitatea de a se infiltra, ca un virus, în mintea oricărui om. Este și indestructibil și replicabil într-o mulțime de copii. La urma urmei, este doar o subrutină dintr-o inteligență artificială. Doar un alt virus îl poate dezactiva.


Credit art: Cătălin Alexandrescu – Cybermancer

Roboți – îngeri, salvatori sau protectori

Vom începe cu un exemplu de inteligență artificială din filmul SF românesc de animație  Misiunea Delta, un inteligent poetic, în stare de sentimente umane față de oameni.  Supercreierul electronic Delta ia decizii împotriva voinței oamenilor, pe baza propriilor emoții, îndrăgostit de o femeie. (8,20… și de la 13,30)

Alpha-5 din Power Rangers

R2D2 era un robot practic,  3CPO unul împiedicat, bun doar să te bage în belele, pe când BB unul descurcăreț, de un real ajutor. Erau doar roboți cu roluri mărunte, secundare, dar prieteni devotați.

Locotenentul Data  este personajul pentru care, poate, fiecare scriitor de SF ar fi vrut să scrie despre „explorarea fără spirit a umanității”, (expresia  este chiar a lui Q). A fost unul dintre firele roșii ale celor șapte sezoane și patru filme Star Trek, începând cu  Next Generation. Cea mai mare încercare a sa a venit la cea de-a doua apariție în film, când regina Borg i-a oferit șansa de a se apropia de umanitate mai mult decât visase vreodată. Din fericire el a refuzat-o, după ce împărtășiseră unul dintre cele mai „deranjante” săruturi din Star Trek, între doi androizi.

În cele din urmă, Lt. comandant s-a sacrificat pentru nava și echipajul său, scoțând din luptă superarma lui Tom Hardy la sfârșitul lui Star Trek: Nemesis. Chiar este distrus, totuși? Pe măsură ce îl auzim pe prototipul său ciudat de vorbire „B-4” începând să cânte, la sfârșitul filmului, ( Irving Berlin – Îmi pare rău, Worf), rămânem cu speranța că încercarea de transfer de memorie  a lui Data a reușit.  Oferindu-și viața, Data nu doar că a devenit mai uman – ci a devenit chiar un umanoid amabil și altruist.

 

Cameron – Terminator: Cronicile Sarah Connor

Iată un alt Terminator trimis înapoi în timp pentru aventuri în viața mamei Sarah Connor și al fiului ei,  viitorul lider al rezistenței, dar, din fericire, acesta este unul dintre cei buni!  Din clasa Terminator TOK715 (roboții pot avea clasă, cum se știe), acest ucigaș robot a luat mai întâi forma prietenei lui John Connor, numita Alison Young. A ucis-o pe adevărata Allison și a înlocuit-o, pentru a-l întâlni pe John Connor. Din fericire, John a oprit robotița și a reprogramat-o, iar ea s-a alăturat definitiv rezistenței. Viitorul John o trimite înapoi în timp, pentru a-și proteja sinele și mama mai tineri și, eventual, să-l oprească complet pe Skynet. Acest Terminator este interpretat de actrița Summer Glau.

 

Gerty din „Moon”

Sam Rockwell este personajul principal din filmul Moon – bine cotat de spectatori. Un tânăr este blocat 3 ani pe Lună după o aterizare forțată, iar în urma accidentului  își pierde memoria. Dar nu este chiar singur, absolut, ci este întovărășit de un robot empatic, cu inteligență, pe nume  Gerty, interpretat de vocea lui Kevin Spacey. Un exemplu minunat de ceea ce ar trebui să fie un film științifico-fantastic. Nu trebuie să avem de a face cu bătălii spațiale, explozii CGI și tehnologii distructive, pentru a realiza șocul viitorului, explorând, într-o ficțiune SF,  ce situații pot genera minciunile oficiale, ale politicienilor, implantate oamenilor. Singurul om de pe Lună descoperă că sănătatea i se deteriorează rapid, aflând apoi  că este o clonă a unui personaj real care continuă să trăiască, foarte comod, pe Terra. Inteligența artificială, Gerty, este cel care trebuie să îi păstreze cât mai bine starea de sănătate fizică și psihică, ținându-l cât mai mult timp în formă. Dialogurile provocatoare ne pun pe gânduri. Scenariul este inteligent, constituind un avertisment cu privire la posibilitățile cu care ne putem confrunta în viitor.

 

Dar avem și alte caractere mai umane, chiar mai inteligente decât oamenii.

În Ex Machina (2015), interpretată admirabil de Alicia Vikander, Ava este un robot scăpat de sub tirania unui om, și emite cantități uriașe de suflet, chiar și atunci când multe părți ale corpului ei sunt desenate digital. Este unul dintre cei mai in-credibili roboți din SF-ul modern.

Un film lansat în 2020 recreează un om în formă de robot. Este etic să recreem personalitatea unui om în forma unei mașinării cu inteligență? Acea persoană ar fi mulțumită, s-ar putea adapta în noua sa formă de mașinărie? Și-ar putea relua viața de înainte, în familia sa? O tulburătoare zonă care naște îndoieli asupra certitudini existenței, în viitor, a vreunei granițe între inteligența artificială și inteligența umană:

 

Archive (2020)

Acțiunea se petrece în 2038, unde un inginer lucrează la un prototip de inteligență cvasi-umană, clonându-și soția, decedată, într-un corp de robot. După ce o identifică – fizic, apoi psihic și etic- cu soția sa, va trebui să o apere de investitorii, dezumanizați, care nu o interpretau ca pe o persoană, ci ca pe un obiect. Este un film scris și regizat de Gavin Rothery, în chiar debutul său regizoral, primit de critici cu 65-71% recenzii „pro” favorabile. A rulat doar în câteva cinematografe din SUA, așteaptă cererea pentru difuzare post-pandemie în cinematografe.

 

Tars și Case, din Interstellar

Aceștia sunt cei doi roboți cu un aspect original de cutii umblătoare, dotate cu inteligență, dar și cu umor, în doză reglabilă.

 

Oricum, cel mai amuzant robot se pare că era unul nevorbitor, Wall-E. Dotat cu capacități de recunoaștere a viului, cu emoții și mișcări imitând omul la modul ostentativ, în genul teatralității mimice, uneori grotești. Animația a fost o cale convenabilă de a transpune cinematografic o poveste romantică pentru toate vârstele, cu un mesaj ecologist.

 

Îngerii de grafit, suprainteligenți, din I.A. (2001)

Cel mai depărat model de inteligență față de inteligența umană este imaginat de Ian Watt, scenariul fiind o privire a inteligenței artificiale perfecte asupra sfârșitului imperfect al umanității.

Cu siguranță, roboții pot face față și umorului, și situațiilor neprevăzute, dacă au capacitatea de a învăța.

Care e muzica preferată de roboți? întreabă Will Smith. Heavy Metal?!

 

În loc de concluzii

Prezentarea tehnologiilor emergente în mass-media de către literatura și filmele SF au jucat un rol cheie în avansarea tehnologiei în lumea reală. Ca mediu de expresie și creativitate, viziunile prezentate în filmele științifico-fantastice și în serialele de televiziune au fost încorporate de cercetătorii în domeniul informaticii în diferite domenii, de exemplu, ca inspirație pentru interfețe noi de utilizator sau interacțiunea gestuală inovatoare în  interfața om-computer (HCI). În plus, filmul SF este gândit, de asemenea, ca un mecanism care popularizează tehnologia avansată în societate, permițând atât cercetătorilor, cât și regizorilor de film, să își exerseze imaginația dar și informând despre „pericolele Inteligenței Artificiale și ale SF-ului”.

O relație bidirecțională de influență între sci-fi și tehnologie  a permis ambelor domenii să progreseze simultan. Ca exemplu; Motorola a creat unul dintre primele modele de telefoane mobile „Star Tac” pornind tocmai de la modelul comunicatorului din prima serie  Star Trek, însuși numele și designul sugerând această sursă, dar evitând copyrightul identității de produs.

Domeniul roboților și roboticii reprezintă o temă importantă a SF-ului contemporan și, ca atare, roboții au o tradiție, o istorie de lungă durată de a fi promovați și expuși în SF. Nu uităm că, de fapt, cuvântul robot este, de asemenea, derivat din literatura științifică (RUR- Karl Capek). Unii cercetători susțin că atributele roboților sociali (cum ar fi nivelurile extreme de inteligență sau asemănarea umană) descrise în SF, sunt inspirația și ținta în ceea ce privește cercetarea robotică.

Mai mult, este bine cunoscut faptul că percepția și înțelegerea individuală a roboților sunt guvernate de contextul socio-cultural al unei persoane, precum și de accesul și cunoștințele sale în domeniul științifico-fantasticului și de viziunea promovată în acel concept. Datorită expunerii limitate a publicului larg la o mare varietate de roboți, definiția și înțelegerea oamenilor este probabil mai determinată de ceea ce știu din SF și modelată de viziunea prezentată în filme. Nu își va lua un aspirator-robot decât cineva care are minime cunoștințe de SF. Ceilalți îl vor privi cu reticență.

Chiar și în țările în care sci-fi-ul și manga sunt extrem de populare și apreciate, cum ar fi Japonia, cercetările au arătat că publicul a pus sub semnul întrebării moralitatea tehnologiei cyborg, cei mai mulți neimplicați în tehnică privind-o cu teamă, sau, pentru cei mai mulți dintre cei implicați în profesii tehnice,  cu încredere.

Viziunile și inovațiile tehnologice prezentate în știința-ficțiune sunt inevitabil de o importanță inspirațională și pentru cercetătorii și oamenii de știință din domeniul roboticii. De notat că  designul robotului Fujitsu RoboPin este inspirat de „Eva” din filmul „Wall-E”.

Cu toate acestea, cuantificarea sau măsurarea transformării sau utilizării acestor inspirații în cercetare științifică, cum ar fi publicațiile SF citite de cercetători, nu au fost investigate. Asocierea dintre sci-fi și avansarea cercetării robotice este fie doar o presupunere, fie bazată pe dovezi exemplificatoare. Studiile generale privind utilizarea și însușirea acestor portretizări fictive de roboți sau tehnologie sci-fi de către oamenii de știință din IT în publicațiile lor de cercetare sunt, de asemenea, necercetate.

În timp ce știința-ficțiune este înțeleasă nu numai că oferă evidențieri pozitive și viziuni utopice ale inteligenței artificiale viitoare (AI) și HRI (de exemplu, androidul fictiv Lt. Commander Data în Star Trek),  vedem și  puncte de vedere distopice (de exemplu, acțiunile și transformarea în ucigaș suferită de HAL 9000 în 2001: O Odiseea spațială sau alte inteligențe artificiale similare de neîncredere sau androizi ucigași, cum ar fi Terminatorul), pot oferi, de asemenea, lecții etice și pricini de reflexie, atât pentru oamenii de știință cât și pentru consumatorii de SF, deopotrivă.

Pe scurt, roboții SF pot fi gândiți nu doar ca o inspirație pentru oamenii de știință, ci și ca un mijloc de promovare a discuțiilor și discursului pe probleme delicate, printre acestea regăsind rolul lor în viitor, angajarea și utilizarea roboților în societate, în familie.

Ne vom baza poveștile,  încontinuare, pe zei, îngeri și demoni, dar de metal  – în timpurile acestea.

(Această trecere în revistă a problematicii Inteligenței Artificiale a fost prezentată în cadrul Convenției Romcon-42, la 18 aprilie 2021)