Departe de furia și temerile aruncate de pe partea opusă a Pacificului, China lansează primul satelit 6G, inaugurând o nouă platformă tehnologică la care nu au contracandidați, deocamdată.

Platforma de forță a rachetei „Long March 5” are capacitatea de a lansa simultan 13 sateliți, unul dintre aceștia fiind cel cu premiera tehnologică anunțată.

Numărul de lansări ale Chinei a ajuns între 30-40 pe an, ceea ce indică un avans tehnologic susținut în industria aero-spațială.

 

Au avut doi roboți care au ajuns pe Lună, numiți „Iepurele de Jad 1” şi „Iepurele de Jad 2” -, care au ajuns pe suprafaţa satelitului natural al Pământului în 2013, respectiv în 2019.

 

Toate numele alese misiunilor spațiale chineze sunt din mitologia tradițională proprie acestei mari culturi, ceea ce le face de neconfundat. Reprezintă și o invitație la a le studia cultura.

Prima probă de sol lunar a fost adusă pe Terra, știrea proaspătă apărând reflectată rapid și în revista noastră în decembrie 2020 , iar  sonda marțiană este în drum spre țintă. Iată prima imagine a planetei roșii, transmisă de la 2,2 milioane km de planetă, de robotul spațial chinez Tianwen-1, nume care se traduce prin „Căutarea căii celeste”.  Acest nume vine de la un poem scris de unul dintre cei mai renumiți poeți chinezi antici, Qu Yuan care a trăit cam între 340–278  î.e.n.

Tianwen-1 va orbita în jurul planetei înainte de a amplasa un robot pe suprafața acesteia, în speranța că va aduna informații importante despre solul marțian, structura geologică, mediul, atmosfera și eventuale semne de existență a apei pe planetă.

Sonda se află la aproximativ 184 milioane de kilometri de Pământ și 1,1 milioane de kilometri de Marte, a declarat CSA vineri, adăugând că a zburat timp de 197 de zile și peste 465 de milioane de kilometri pentru a ajunge pe orbita planetei țintă. Nava spațială trebuie să ajungă pe orbita marțiană cam prin 10 februarie, de unde va trimite un robot pentru a preleva probe de sol marțian și a elibera roverul de explorare pe Marte. Dacă totul va merge conform planului, ar fi o misiune pionier care ar sintetiza într-o singură misiune cam cercetările realizate cu mai multe nave de NASA între 1960 și 2020. Ceea ce este, oricum, o provocare importantă pentru oamenii de știință chinezi angrenați în proiect.

Dacă totul este în folosul științei, nu poate decât să ne bucure.