Chipul rotund și acoperit cu pene al lui Shariffa se aplecă asupra stazotancului, iar ochii largi, cu pupile portocalii, se îngustară. Se așteptase să găsească vreo niscaiva încărcătură valoroasă, în schimb, tot ce se vedea era o larvă verde, cărnoasă și neliniștită, cam de lungimea aripii ei superioare.

− Ceva acolo? s-a auzit strigată. Era Ori, un alt recuperator de naufragii.

De obicei, lui Shariffa nu-i plăcea să împartă descoperirile ei, dar schönerul de optsprezece tone al lui Ori ajunsese cu câteva secunde înaintea ei la rămășițele carbonizate ale acestei navete, care se zdrobise de asteroidul A18032. Deci, și-a umflat penele de pe piept, a inventat o poveste bună despre autoritatea aviară din acest sector, și s-a simțit ușurată când Ori a fost de acord să împartă găsirea, mai degrabă decât să insiste asupra cererii ei de drept.

− Este doar o versiune larvară a străinilor lepidoptere care dețineau acest vas, răspunse Shariffa.

− E copilul lor? întrebă Ori, împingând-o pe Shariffa deoparte pentru a vedea și ea larva. Pielea roz de deasupra ochilor ei albaștri și mici se încrețise: Un orfan!

Shariffa a apucat de un capăt al stazotancului cu vânjoasele ei aripi-brațe inferioare și a zis:

− Vrei tancul, sau pot să-l iau eu? Oricum ar fi, e o bucată grea de echipament, așa că ar trebui să o mutăm împreună. Larva o putem lăsa în epavă…

− Glumești? ridică Ori privirea spre aviara masivă care începuse deja să tragă de stazotanc.

Ochii de bufniță ai lui Shariffa au clipit.

− Nu. Adică… nu va fi periculos pentru noi. Uită-te la ea, și Shariffa privi în jos spre larva verde din tanc. I s-a cam făcut foame. Dacă ar fi fost mai mică… să zicem, doar o lungime de Talon…

Shariffa și-a lins, expresiv, ciocul cu o limbă subțire și ascuțită.

− Nici tu nu te crezi ce spui! Va muri! a spus Ori.

Shariffa nu era familiară cu tonurile din vorbirea umană, dar vocea lui Ori crescuse în intensitate și părea iritată.

− Dacă ți se pare o cruzime, recunoscu Shariffa, ridicând un braț spre larvă, cred că pot să o omor acum, astfel încât nu va suferi de foame.

Înainte ca Shariffa să-și întindă ghearele spre larva, degetele roz și fără pene ale lui Ori s-au repezit și au scos larva din stazotanc.

− Are o piele atât de netedă, spuse Ori în timp ce luase omida la pieptul ei și o legăna încet. E caldă. Privind în sus la Shariffa, ea întrebă: să fie aceasta într-adevăr o versiune larvară a străinilor pe care i-am văzut zdrobiți în cabina de pilotaj? Va crește mare, cu aripi colorate ca ei?

Shariffa a dat din cap, nesigură de ceea ce se întâmpla aici.

− Amazing! Ori privi din nou, în jos, la omida-creatura din brațele ei și-i șopti: „Vei fi frumoasă!”

Shariffa își scărpină penele de pe creștet cu una din ghearele superioare: omul ăsta chiar vorbea cu larva-copil? Uimitor. Se pare că omul prețuia acest copil extraterestru. Ce ciudat. Dintr-o dată, un gând o lovi pe Shariffa: Hei, cred că pot să cedez partea mea din comercializarea larvei, pentru Crytilostazotanc.

Ori o privi printre gene:

−Nu ține! Voiai s-o lași aici, să moară de foame. E dreptul meu de salvator, iar crystilotancul îl vom împărți. Și… Ori o privi pe Shariffa drept în ochi, să nu crezi că nu știu că dreptul de prelevare îmi aparține. Am sosit cu trei virgula cinci secunde înaintea ta, iar chestia cu autoritatea aviară e o vrăjeală ieftină. Mi-am zis că, oricum fierbem în aceiași oală, să aibă fiecare un ciolan de ros, dar dacă mă provoci să știi că invoc dreptul primului venit și te invit pe sas afară!

Schariffa realiză că a pierdut. Dar cel puțin nu era la fel de nebună ca acest om.

Au împărțit echitabil cam tot ce se putea demonta de pe nava prăbușită, iar Ori însoțită de Shariffa, a revenit la portul de andocare. Odată ajunsă la nava ei ea a trimis imediat un mesaj la gara Gyratory, în timp ce privea cum, viguros, larva se agita în coconul de suprasarcină al unei capsule de salvare:

− Aceasta este Salvager 41 și am găsit un supraviețuitor în epava de pe asteroidul 835. Trimit datele. Un copil. Ai putea căuta în bazele de date și să-mi trimiți orice informații despre navetă și dacă cineva este în căutarea acestui copil? Oricine căruia i-l pot returna? Orice informații despre custodie, într-adevăr. Mulțumesc!

Shariffa bâzâia. L-a urmat pe om mai mult din curiozitate (sub motivul că Ori are mâinile ocupate cu larva), iar acum totul căpăta, brusc, un sens în mintea ei.

− Ahaaa! O să o ții pentru răscumpărare?! a întrebat ea, admirativ.

Înainte ca Ori să poată răspunde, ecranul s-a luminat.

− Salvager 41, am verificat înregistrările și naveta prăbușită pe asteroidul 835 a fost înregistrată ca Out Sider, a unei specii care nu are o reprezentare centralizată în expansiune. Ei apar ca transportori și comercianți de marfă ocazionali, dar nu găsesc pe nimeni pe care să-l pot contacta cu privire la această problemă. Dacă aduci copilul la noi, îl putem înscrie pentru adopțiune. În caz contrar, în conformitate cu drepturile de salvare, puteți pretinde că e a vostru. Cu toate acestea, va fi de așteptat să treceți prin mai multe examinări cu privire la calitățile dumneavoastră, ca un părinte adoptiv la o specie alternativă, înainte ca aranjamentul să poate fi făcut permanent.

Curba ascendentă a buzelor cărnoase ale lui Ori îi păru lui Shariffa o expresie a dezamăgirii și nu se putu abține din chicotit văzând că planurile omului au fost date peste cap.

Dar, vai! Nici vorbă de așa ceva:

− Cred că te voi numi Rakkī (norocoasa), a spus Ori râzând fericită și ridicând pupa deasupra capului.

Oh! Oamenii ăștia chiar sunt nebuni de legat.

(În original: „Nimpha” de A.E Low, Daily Science Fiction)

 

Traducere: Mihail Toma, cu acceptul autorului.

Credit art: Kastep