Poestirea cu titlul de mai sus face parte din volumul de povestiri SF de Cristian Mihail Teodorescu „Goana lui Grigore”, găsit în oferta de carte nouă la Romcon 2025.
O povestire lungă, în care Vasile, alias Sile, alias Vasilină este un inginer stagiar la fabrica de becuri din Fieni, un ins trecut prin facultate ,,ca gâsca prin apă”, și care are ca țel să treacă la fel și prin viață, prin înregimentarea sa ca politruc, activist de (d)uzină. Profesionalizarea sa este doar o licărire care îi apare din când în când în minte, dar găsește mai repede soluții de adaptare la situații noi care să îl solicite cât mai puțin, pasând problema altora.
Modelul descris este considerat ,,de succes” și în societățile corporatiste de azi, fiind echivalentul ,,descurcărețului” din orice epocă ce preferă ,,stabilitatea sistemului” mai presus de performanța reală.
Povestirea se întinde cu zugrăvirea în descripții cursive atât a realităților cinice, paradoxale, ale epocii anilor 80, cât și a universului interior al unui individ șters, apatic, aflat sub îndrumarea unui activist politic bătrân.
Proză realist-socialistă, în mare parte, salvată în ultimile pagini de idila romantică înfiripată. Pasiunea lui Vasile pentru o jună studentă, fiică de profesor universitar, care l-ar aranja și pe plan sentimental, este glisată pe o poveste cu o roboată casnică.
Finalul este horror, virând povestea spre o realitate alternativă, într-un univers controlat de forțe obscure nonumane, realitatea noastră și oamenii fiind doar piese dintr-o simulare într-o Matrice informațională, de inteligența artificială.
Robotizarea omului, devenit o rotiță dintr-un sistem, este ideea de esență a acestei povestiri.
Un text cursiv, care te prinde prin detaliile reanalizării critice a unei epoci, dar și prin situațiile pline de inedit și inventivitate.
Ilustrațiile aparțin artistului plastic Viorel Pîrligras.
Sunteți invitați să îl degustați.
