Călătoria mea a început nu în Brașov, ci în Timișoara, sub un cer care cu o ploaie măruntă, persistentă. Cinci ore. Cinci ore de drum în care peisajul plat al Banatului s-a transformat treptat în dealurile blânde, apoi în munții impunători care încadrează Brașovul. Am ajuns în Brașov pe o ploaie torențială de toamnă. Parcă se spăla lumea. Și poate că se spăla și de agitația orașului meu natal. Am respirat adânc imediat ce am ieșit din mașină. Chiar și cu umiditatea care pătrundea până la oase, aerul era altfel. Era un aer rece, curat, care miroasea a brad, a pământ reavăn și a istorie. Un contrast puternic cu aerul, adesea fierbinte și prăfuit, al Timișoarei. M-am cazat, am lăsat bagajele și am simțit cum pulsul orașului, mai rar, mai melancolic, începea să-mi intre în ritm.
Nu mai fusesem la AntareSFest; acum aveam o misiune, în două părți: o lansare de carte și o prezentare. Lucruri pentru care m-am pregătit cu săptămâni înainte! Am pășit în Biblioteca Județeană „George Barițiu”. O clădire impunătoare, un templu al cunoașterii. Am urcat la Sala de lectură de la etajul I și am fost imediat cufundat în atmosfera specifică unei conventii s.f.. Pe rafturi, volumele de science-fiction și fantasy stăteau alături de marii clasici, ca niște uși deschise spre lumi posibile. În program scria clar: lansări de carte, workshop-uri, prezentări ținute de oameni minunați. Am zâmbit. Mă simțeam parte dintr-un mecanism mai mare, un ecosistem vibrant care hrănea s.f-ul românesc. Iată textul corectat din punct de vedere gramatical și cu diacritice adăugate: Am început să fac cunoștință, cu majoritatea știindu-mă de la consfătuiri din anii precedenți. Pe mulți alții văzându-i în „format” fizic pentru prima dată, dar și pe o parte dintre ei știindu-i de pe rețelele de socializare.
Prima zi a trecut destul de repede, cu prezentări diverse ca și subiect. Lucian Curelaru a povestit, din punctul de vedere al astronomului amator, despre obiectele interstelare. Teodora Matei ne-a arătat o scurtă istorie a diverselor obiecte care ne pot face viața mai ușoară. Seara s-a încheiat cu un fel de mic cenaclu literar ținut de Dan Popescu.
A doua zi avea să fie o zi plină, după cum reieșea din programul evenimentului. Inteligența artificială a fost, evident, una dintre cele mai discutate aspecte ale tehnologiei actuale, la nivel global, local și personal. Fiecare vorbitor din puncte de vedere diverse, cu bagaje de cunoștințe diverse, ilustrând prin vorbe și prin slide-uri PowerPoint viitorul sau prezentul relațiilor dintre om și mașină. Alexandru Mironov, cu optimismul său caracteristic, ne-a spus că viitorul va fi strălucitor și benefic pentru omenire, pentru ca la o oră distanță să vin eu, distrugând tot, aruncând totul într-o negură ce va face omul de rând să vadă cum viața se degradează până la nivel de sclavie modernă. Sunt tare curios care dintre noi doi are dreptate… în 20 de ani vom afla. . Dan Doboș ne-a spus că chatgpt-ul nu poate scrie și că în general nu are încredere că inteligența artificială va fi în stare vreodată să scrie imaginativ.
Apoi a urmat evenimentul principal al AntareSFest! Din punctul meu de vedere, evident! Și anume, lansarea culegerii de povestiri horror: VINE MIEZUL NOPȚII! În care o parte dintre autori au fost prezenți și au vorbit despre experiența lor cu evoluția proiectului. După aceea a urmat pauza binemeritată, în cursul căreia s-a petrecut al doilea eveniment important al AntareSFest și anume gulyás!
Reluarea activităților a însemnat lansări de carte, care de care mai interesante: o carte scrisă în Braille, conținând o suită de povestiri s.f. și f., lansări de carte de la editurile CristianPlus Art și Pavcon. Florin Munteanu ne-a oferit o incursiune acaparatoare de atenție în lumea de dincolo de singularitate, implicând concepte aflate la limita dintre știința acceptată și gândire metafizică.
Alina Voinea ne-a prezentat apoi „Sentient”, romanul s.f. apărut la editura Crux, urmat de „Corpuri de închiriat” a lui Daniel Tiamariu, o culegere de povestiri s.f. apărută la Pavcon, în care Alexandru Lamba a făcut prezentarea. Seara s-a încheiat, cel puțin pentru mine, o dată cu un experiment teatro-literar ținut de RvK & Decebal Gabriel Țăroi.
A doua zi am fost nevoit să plec, deoarece mă aștepta un drum lung înapoi spre vestul românesc, spre Timișoara.
Una peste alta a fost o experiență minunată, din care am rămas cu prietenii noi și vechi, cu informații noi, îmbogățindu-mi spiritul în mai multe direcții. Ținând cont că organizatorii, după câte am înțeles, nu au avut absolut nicio sponsorizare, este lăudabil nivelul pe care au reușit să-l construiască în cadrul evenimentului. Totusi n-ar fi fost rău să poată transmite live, folosind diversele platforme de streaming.
La anul AntareSFest va fi la ediția cu numărul 10, iar organizatorii au promis o ediție pe măsură!

