Foto: decupaj de pe coperta volumului de drabbles, „Insuportabila neclaritate a ființei”

În ediția din prima lună a anului 2024, consemnăm un debut în paginile revistei „Helion” on-line. Este debutul unui scriitor consacrat în literatura SF, care a publicat romane și volume de nuvele, traduse în numeroase țări de pe mapamond și care, iată, ne onorează cu o colaborare care sperăm să se întindă pe o durată cât mai lungă (chiar permanentă, dacă este posibil) cu „Helion” on-line.

Stimați cititori, dragi prieteni ai revistei „Helion” on-line, în această ediție, scriitorul și scenaristul polonez Krzysztof T. Dąbrowski (născut în anul 1978, în Łódź, al treilea oraș ca mărime din Polonia) publică în cea mai premiată revistă SF și F din România și, sperăm că, în viitor, ne va trimite și alte povestiri din creația sa ce aparține acestui gen de literatură.

În cele ce urmează, vă invităm să citiți șase drabbles (opere scurte de ficțiune cu o lungime de aproximativ o sută de cuvinte) și să descoperiți o parte din universul literaturii consacratului scriitor ce provine din țara în care s-au afirmat în literatura SF, printre alții, Michał Dymitr Krajewski, Jerzy Żuławski, Stanisław Lem, noul nostru colaborator, Krzysztof T. Dąbrowski, întregind, așadar, patrimoniul literaturii SF din Polonia și, totodată, aducându-și o însemnată contribuție la îmbogățirea patrimoniului literaturii universale a genului SF și F.

 

La magazinul de colectare a datelor

 

– Doar o sută de euro?

– Ești o persoană publică? – a întrebat angajatul Colectarea Datelor. – Esti faimos?

– Nu.

– Ai făcut o descoperire revoluționară?

– Uh…

– Bine…

– Trebuie să-mi hrănesc familia! – a protestat. – Mi-am adus toate contactele. E-mailuri, numere de telefon, adrese!

– Dar și prietenii tăi sunt mediocri.

– Ai camere aici?

– Da…

A scos un blaster.

– Am un scut…

– Tata face asta pentru tine. – a spus el camerei. – Ia banii, așa cum îi va difuza Știrile!

S-a împușcat.

Nu știa că știrea o va șterge.

Este a opta sinucidere din acest an…

 

Zi de naștere

 

Intru într-un sediul virtual și mă apropii de biroul virtual.

– Bună, cu ce te pot ajuta.

– Bună ziua. Am venit pentru o bursă de ziua de naștere.

– Câți ani ai?

– Am împlinit 602 de ani.

– Nu asta vreau să spun. Nu ai primit o actualizare?

– Nu cred…

– Există o diferență între nașteri. Forme: nouă naștere, după reprogramare, sau conversie digitală.

– A, acum e clar – am răspuns. – Digital, 450 în e-iulie, cea de-a 548-a aniversare a transmutației în aprilie. Astăzi am biologicul.

– BINE.

Câteva bipuri mai târziu, sunt mai bogat cu 602 e-cash.

– Mulțumesc.

– În trei ani, poți aplica pentru Postumă.

 

Distracție într-un târg de distracții

 

Oaspeții s-au bucurat de priveliștile de pe roata Ferris.

Sala oglinzilor era distractivă, ca de obicei.

Oamenii au izbucnit în râs la vederea fețelor lor întortocheate.

De la Conacul Bântuit veneau țipetele copiilor speriați.

Rollercoaster-ul a fost un țipăt mare.

De parcă nimic nu s-ar fi schimbat. La fel ca în fiecare două zile. Dar este doar o aparență…

Aceiași oameni. Aceleași locuri. O zi groaznică a marmotei.

S-au schimbat doar anotimpurile.

Dar pentru ei, fie că este zăpadă sau ploaie, soarele a strălucit mereu.

Eternică vară magică.

În realitate, parcul de distracții era mort de ani de zile. La fel ca și oaspeții săi.

 

Cum să recâștigi soarta

 

Anul 2057. Biserica îngerului cuantic. Credinciosul întristat îi vorbește preotului:

– Părinte, mi-am pierdut credința. Mă chinuie. Îl vreau înapoi.

– Fiule, nu-ți pierde speranța, căci Domnul ne-a trimis un dar care te va face să-ți recâștigi credința.

– Într-adevăr?

– Vino cu mine – răspunse părintele.

S-au dus la subteran la laborator.

Preotul l-a ajutat să se întindă pe masă și i-a injectat ceva.

– Simți un gâdilat în capul tău – spuse preotul.

– Și de ce?

– V-am injectat nanoboți care vor restaura fragmentul creierului responsabil pentru experiența religioasă.

 

Nerăbdare

 

Părinții lui Joe au cumpărat un câine ca să aibă cu cine să se joace, ca să-i lase să lucreze.

Copilul se juca ore întregi cu iubitul său animal de companie.

Până când a crescut…

Julek s-a plictisit de câine, pentru că nu mai arăta ca o jucărie.

Neștiind ce să facă, tatăl băiatului a luat câinele departe din oraș și l-a lăsat acolo.

Julek a crescut. Părinții lui au îmbătrânit.

Nu avea răbdare să aibă grijă de părinții săi.

I-a dus într-un alt oraș și i-a lăsat într-un adăpost de stat.

Și nu i-a vizitat niciodată…

 

Khael transgresor

Zi de zi, Khael a vizitat templul. El a dus ofrande și s-a rugat zeității străvechi. Într-o zi, a primit o binecuvântare – statuia i-a transmis că va deveni bărbat și că va avea o femeie.

Au trecut ani și mulți adepți au ieșit din templu cu binecuvântări. Și încă aștepta…

Într-o zi s-a săturat – credința în el a murit. Aici e statuie, sunt femei. Aici – așteptare – acolo – distracție.

A ieșit din templu prefăcându-se binecuvântat.

Zeitatea a deschis ochii și a zâmbit amar.

Bietul om, drept răsplată, ar fi avut tot haremul, după moarte…

Foto: pagina de Instagram a lui Krzysztof T. Dąbrowski