Fiecare nouă perioadă de revoluție* a Pământului în jurul soarelui** începe cu prima zi*** din an, indiferent care e aceasta (prin convenție), începutul unui nou an fiind considerat o reluare a parcursului planetei în jurul soarelui său, dar și o înnoire simbolică a timpului și este cea mai celebrată sărbătoare, indiferent de poziția geografică a unui popor, limbă, rasă, cultură, istorie, calendarul pe care-l urmează sau l-a urmat la un moment dat. Prin dansuri, cântece, jocuri (ritualuri), obiceiuri, tradiții, mâncare și băutură (ospețe), sacrificii, rugăciune, meditație, sau focuri de artificii etc.
Adoptarea oficială a anului nou pe 1 ianuarie a fot instituită prin lege în anul 46 de către Împăratul Iulius Caesar odată cu lansarea calendarului iulian****. Până atunci, romanii sărbătoreau anul nou pe 1 martie, ca multe alte popoare antice din Europa (tracii, ilirii).

După căderea imperiului roman de apus, majoritatea popoarelor europene și-au reluat sărbătorirea noului an pe parcursul lunii martie. 1 martie, 21 martie, 25 martie…
Odată cu adoptarea calendarului Gregorian, o revizie a calendarului iulian la propunerea medicului și astronomului calabrez Luigi Lilio împreună cu matematicianul și astronomul sicilian Giuseppe Scala și matematicianul și astronomul perugian Ignazio Danti,  aprobată și decretată prin bula papală Inter gravissimas, de Papa Grigore al XIII-lea (al cărui nume l-a primit acest calendar) la 24 februarie 1582, sărbătorirea noului an pe 1 ianuarie a fost reluată, devenind, în timp, un standard în aproape toată lumea.

Prima piesă muzicală pe care o propun anul acesta revistei Helion online se numește „Început de an”, la care am început să lucrez pe 1 ianuarie 2023 chiar înainte de concertul de Anul Nou de la Viena (pe care l-am și urmărit grație Televiziunii Române de pe programul 1) și mi-a luat cam tot restul anului (cu intermitențe), ultima virgulă adăugată fiind pe 31 decembrie. Deși neterminată la momentul respectiv, această piesă a fost prezentată în primă audiție pe 6 aprilie, 2023, în cadrul cenaclului de poezie „Pavel Dan” din Timișoara, la librăria „Esotera”, într-un cerc restrâns de iubitori ai muzicii și poeziei.
Vă urez audiție plăcută!

* Începutul unui an e legat de începutul unei perioade de revoluție (timpul necesar unui obiect cosmic pentru o singură călătorie în jurul Soarelui).
Un an terestru (cu excepția anilor bisecți) durează 365 de zile, iar o orbită pământeană completă 365.256 zile (un an sideral), timp în care Pământul parcurge 940 milioane km la o distanță medie de 149.60 milioane km sau 1 AU (1 AU =149 597 870.7 km sau 8.317 minute lumină) față de soare în sens invers acelor de ceasornic, văzut de deasupra emisferei nordice.

Perioada de revoluție a celoralalte planete din sistemul solar variază în funcție de distanța orbitelor lor față de soare. Astfel, planeta Mercur are nevoie de 88 zile terestre, Venus: 225 de zile, Marte 687 zile, Jupiter orbitează soarele la o distanță de 778 milioane km (5.2 AU) în 11.8 ani tereștri, Saturn în 10 759 zile (29.5 ani), Uranus în 30 687 zile (84 ani) iar Neptun în 60 190 zile (165 ani). Planetele pitice din Centura Kuiper, aflate dincolo de orbita planetei Neptun (numite și obiecte transneptuniene), cum sunt Orcus, Pluto, Salacia, Haumea, Quaoar, Makemake, Gonggong, Eris, Sedna, au nevoie chiar de mai mult timp. Eris, de exemplu, o planetă pitică comparabilă ca mărime cu Pluto, considerată de unii a 10-planetă, se află la o distanță medie de 14.41 miliarde  km față de soare sau 96.3 AU și are nevoie de 559 de ani tereștri pentru o revoluție completă.
Cel mai îndepărtat obiect catalogat, față de soare, este 2018 AG37, sau „FarFarOut”, cu o perioadă orbitală de aproximativ 700 de ani, aflat la o distanță medie față de soare de 133 AU. Mai există, desigur, Norul Oort aflat dincolo de Centura Kuiper, în afara sistemului solar, la distanțe cuprinse între 5000 și 100000 de AU și a cărui obiecte sunt prinse în zona gravitațională a soarelui nostru

** Orbita Pământului în jurul Soarelui nu este un cerc perfect, ci o elipsă cu semiaxa mare de 149,6 milioane km. Din acest motiv pe orbită există două puncte extreme, în ceea ce privește distanța până la Soare, numite apside. Punctul de pe orbită aflat la cea mai mică distanță de Soare se numește periheliu distanța Pământ-Soare fiind de 147.1 milioane km (în ianuarie). La afeliu, distanța Pământ-Soare este maximă: 152.1 milioane km (în iulie).

***O zi, este perioada de timp a unei rotații planetare complete în jurul propriei axe. O zi pe Jupiter durează 9 ore și 55 de minute, pe Marte 24 de ore 37 minute, iar pe Pământ 24 de ore (86.400 de secunde). O zi pe planeta Pământ se confruntă cu dimineața, prânzul, după-amiaza, seara și noaptea. Acest ciclu zilnic determină ritmurile circadiene în organismele biologice, vitale pentru procesele biochimice.

Ritmul circadian sau ritmul nictemeral este un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale aparținând entităților vii biologice (incluzând plantele, animalele, ciupercile sau bacteriile). Pe Pământ. Pe alte planete din sistemul nostru solar sau alte sisteme solare din galaxia Căii Lactee, aceste cicluri circadiene au, cu siguranță, alte valori. O zi pe planeta Venus durează 243 de zile pământene, în timp ce un an venusian doar 225 de zile. O zi fiind mai lungă decât un an pe Venus. Sau, altfel spus, o rotație a planetei Venus în jurul axei sale (în sens invers față de celelalte planete) durează mai mult decât o revoluție completă în jurul soarelui.
Civiliazațiile extraterestre care ne-au vizitat planeta în trecut aveau cicluri biologice diferite tocmai pentru că veneau din locuri diferite, unele puteau zbura cu ușurință în atmosfera și gravitația pământeană fără să apeleze la niciun aparat de zbor, altele, dimpotrivă, se deplasau greoi sau împidecat. Pentru unii vizitatori extratereștri starea de somn/veghe era îndelungată, se ajungea și la ani de zile. Sau, dimpotrivă, una foarte scurtă, de câteva ore, uneori minute… Ideea e că vizitele ființelor inteligente extraterestre pe Pământ (multe din acestea le-am abordat în albumul „Evoluția unei specii noi” și în câteva alte proiecte) nu erau fără „probleme”, nu toți vizitatorii din spațiu au reușit să se adapteze la condițiile planetei Pământ. Adesea, preferau să-și petreacă timpul în navele cu care călătoreau, fie construiau artefacte în care recreau condițiile propriilor lumi or, pur și simplu, își limitau durata de observație, explorare și (sau) intervenții la minimum posibil. Au fost însă și vizitatori care s-au adaptat ușor, sau mult mai ușor, la condițiile Terrei și care, după unele surse, au rămas printre noi.

****Imperiul roman de răsărit, deși urma calendarul iulian, serba anul nou pe 1 septembrie

There are many stories about a new beginning. There is always a new beginning somewhere. We only assume that these stories apply to our world.
But our world may end one day or turn upside down for no reason, and other worlds and universes may emerge. It is also possible that our world is just an illusion, in which case we are just bits of information.
We do celebrate the New Year and every new revolution of Earth around the Sun because we don’t know the truth, yet, and we definitely don’t know what brings the future.
Happy New Year!