Marți, 1 noiembrie 2022, în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara a avut loc un important eveniment cultural. Parte din programul cultural „La UVT, Cultura este Capitală”, inclus în Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, teritoriul, „Oameni”, stația, „Reflecții”, finanțat de Primăria Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte și cofinanțat de Consiliul Județean Timiș, evenimentul a adunat în jurul cosmonautului Dumitru Prunariu, primul, dar și singurul, până acum, cosmonaut român care a fost în spațiul din afara Terrei, numeroși tineri, în special elevi de la școlile din Timișoara.

Gazda acestui eveniment a fost conf. univ. dr. Mădălin Bunoiu, care a deschis acest moment deosebit, rostind următoarele cu referire la Dumitru Prunariu: „este pentru noi, pentru cetățenii acestei țări, o legendă vie, și eu mă bucur de fiecare dată când este oaspetele nostru. Aș spune că, de fapt, domnul Dorin Prunariu nu este un oaspete sau un musafir, nici al Timișoarei, nici al Universității de Vest, pentru că domnia sa este Cetățean de Onoare al județului nostru, este Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara, și mulți dintre dumneavoastră l-ați regăsit aici, sau în alte locuri din orașul nostru, l-ați regăsit conferențiind și aducându-vă aproape dragostea sa pentru spațiul cosmic, pentru știință în general.

De altfel, întâlnirea noastră va sta sub această egidă, ce facem noi pentru a ne fi nouă mai bine, punând știința înainte de toate. De data aceasta, domnul Prunariu ne va vorbi mai multe despre ce planuri are omenirea, despre ce planuri au oamenii de știință, despre ce planuri au marile agenții spațiale din lume, privind satelitul nostru natural, Luna”.

Distinsul invitat, Dumitru Dorin Prunariu, care anul acesta, în 27 septembrie, a aniversat 70 ani de viață, și-a început prelegerea despre satelitul natural al Terrei, Luna, „De la Apollo la Artemis și mai departe. Ce vizăm în cadrul viitoarelor programe de explorare interplanetară, începând cu satelitul natural al planetei noastre, Luna?”, cu o incursiune în timpul formării astrului nopții, satelitul Terrei, considera cosmonautul, oferind „multe repere din perioada de formare a planetelor”.

„Noi, ca astronauți, dar și ca oameni de știință în general, căutăm resurse și învățăm să lucrăm în siguranță în alte medii decât cele de pe pământ, iar un mediu dur, care pune bazele explorării și altor planete, este Luna”, a spus Dumitru Prunariu în timpul susținerii conferinței.

Despre explorarea Lunii, omul de știință a susținut că pe Luna, mai întâi, „s-a privit cu telescoape”, după care „s-a considerat că există viață pe Lună”. A amintit despre cele susținute de savantul român Hermann Oberth, care a spus că se poate zbura în spațiul cosmic cu o rachetă. Hermann Oberth a turnat un film în Germania, sub direcția lui Fritz Lang, „Femeia pe Lună”, în care a avut ocazia să beneficieze de niște fonduri prin care a construit o rachetă foarte apropiată de una reală care putea să zboare în spațiul cosmic.

Dumitru Prunariu a continuat prelegerea referindu-se la sateliții lansați spre Lună, apoi a amintit că sovieticii „au avut un program întreg «Luna»”, ei fiind cei care, „în 1959 au lovit pentru prima dată, cu un satelit, Luna, apoi au fotografiat fața nevăzută a Lunii și-au adus informații foarte interesante despre acest astru al nopții”.

Sovieticii au început programul zborurilor pilotate spre Lună, „într-o perioadă politică în care Statele Unite erau umbrite de cosmonautica sovietică”, ei având toate prioritățile în domeniul cosmic, primul satelit, în ̓57, primul câine, Laika, primul om în spațiul cosmic, Iuri Gagarin, în ̓61, prima femeie în spațiul cosmic, Valentina Tereşkova, în ̓63, primul laborator spațial, în ̓67, lansat în spațiul cosmic, prima ieșire a omului din nava cosmică, așa-numita „activitate extravehiculară”, EVA (Extravehicular activity), pe care a efectuat-o în 1965, cu cosmonautul rus Alexei Leonov.

Odată cu programul Apollo, americanii aveau să-i învingă pe sovietici și în spațiul cosmic. Despre programul Apollo, Dumitru Prunariu a susținut în conferința de la Universitatea de Vest din Timișoara că „nu a vizat doar depunerea unor echipaje de oameni pe Lună, ci a vizat o serie întreagă de alte obiective, prin care s-a dorit să se stabilească tehnologiile necesare pentru alte interese naționale ale Statelor Unite în ce privește spațiul cosmic. Toate acele tehnologii au fost utilizate ulterior și-n zboruri interplanetare, automate, este adevărat, s-au pus la punct o serie întreagă de alte tehnologii, care-au fost realizate în premieră și-au fost folosite ulterior în multe alte domenii de activitate terestre, care s-au realizat prin investiții enorme făcute în cercetare pentru spațiul cosmic. De asemenea, americanii au vizat să atingă superioritatea în explorarea spațiului cosmic, să-i depășească pe sovietici. Și-au reușit”.

La 50 ani de la aselenizare, a fost realizat programul „Artemis” cu menirea, în cadrul misiunii Apollo 17, de a fi „lansată o rachetă spre Lună, o rachetă cu o navă cosmică care-n viitor va duce și astronauți”.

Despre motivele revenirii omului pe Lună, Dumitru Prunariu a susținut că acestea țin în primul rând de „împlinirea unei nevoi umane, convingătoare, de a explora. Omul este făcut să fie curios. E curios, iar pentru aceasta explorează, descoperă lucruri, descoperind află mai mult față de ce știa, dar își pune noi întrebări, din nou descoperă, își dă seama că știe tot mai puțin față de universul mare de informații la care-ar trebui să ajungă”.

Materialele de pe Lună pot ajuta mult omenirea, Helium-3 putând fi folosit drept combustibil nuclear la bordul unor reactoare cu fuziune nucleară, de pe Lună se pot observa procese globale la nivelul Terrei, ceea ce se petrece în spațiul cosmic, în spațiul mai îndepărtat, astfel asigurându-se apărarea Terrei.

De-a lungul acestei conferințe, Dumitru Prunariu a susținut că locația unde se va face aselenizarea are resurse foarte importante în cercetare, programul Artemis vizând construirea unor baze permanente la Polul Sud al Lunii, unde există permanent lumină de la Soare „și hăuri foarte adânci”, văile necunoscând lumina solară și deținând „materiale volatile care sunt condensate și care au informații despre perioada în care s-a format sistemul nostru solar”.

În cadrul conferinței, Dumitru Prunariu a vorbit despre infrastructura programului Artemis și a arătat că toate realizările pentru acest program spațial „sunt rezultatul unor cooperări internaționale, unei mari cooperări internaționale”, modulul orbital al navei cosmice Orion fiind realizat de europeni, de Agenția Spațială Europeană, iar stația orbitală Gateway va fi construită având unul din module locuibile integral construite de Agenția Spațială Europeană, un alt modul locuibil fiind construit tot de europeni în colaborarea cu japonezii, cu Agenția Spațială Japoneză.

„Se întrevede o colaborare internațională vastă pentru noul program Apollo. Pentru această colaborare, Europa a reușit să încheie un acord cu NASA prin care-și rezervă dreptul de a trimite și trei astronauți europeni spre Lună, iar aceștia vor fi din generația tânără care-a fost selecționată în 2009. Americanii, NASA, împreună cu Departamentul de Stat au elaborat niște acorduri care să fie semnate bilateral cu mai multe state ale lumii. Așa numitele acorduri Artemis. Acestea reprezintă baza legală a explorării și exploatării viitoare a Lunii, o bază legală care respectă toate obligațiile internaționale ale statelor care participă la explorare spațială. Sunt 22 de entități statale care-au semnat aceste acorduri, România este unul dintre ele și vom avea posibilitatea ca-n baza acestor acorduri să participăm, prin intermediul Agenției Spațiale Europene în principal, la programul lunar”, a spus distinsul invitat.

Ultima parte a conferinței a fost destinată dialogului, cosmonautul Dumitru Prunariu răspunzând întrebărilor adresate de fizicianul Mădălin Bunoiu, dar și celor adresate de către participanții la conferință.

Evenimentul organizat de Universitatea de Vest din Timișoara sub genericul „Conectați la viitor”, face parte dintr-o serie de conferințe dedicate popularizării științei.