Clubul Helion, care și-a sărbătorit recent 40 de ani de la înființare, este singurul club actual (și nu numai actual) din România, care, de-a lungul atâtor ani a reușit să creeze multe evenimente anuale, intrate rapid în istoria fandomului românesc.
Dincolo de publicațiile tipărite și online (Helion, Biblioteca Nova, Helion Online), dincolo de concursurile lansate și menținute în atenția publicului (Concursul Național de Proză Scurtă (aflat la a 35-a ediție), Concursul de traduceri (cu șapte ediții), Concursul „Timișoara peste 100 de ani” (aflat la a 3-a ediție), SESIUNEA HELION este una din bijuteriile coroanei, cum s-ar zice.
Ea a avut la origine ZILELE HELION, o manifestare complexă (conferințe, dezbateri, gală de filme, spectacole de teatru, expoziții de arte vizuale), la care participau sute de timișoreni, dar și membri ai multor cenacluri s.f. din țară.
ZILELE HELION au funcționat numai în perioada cât clubul a fost la Casa Tineretului (1981-1984).
În toamna anului 1984 clubul Helion s-a mutat la Casa Universitarilor.
Lucian Ionică a propus ca Helion-ul să nu mai organizeze o manifestare cu mult public (nici nu se putea, de altfel, deoarece Casa Universitarilor nu dispunea de săli de spectacole sau spații în care se puteau derula simultan mai multe evenimente).
Așa a apărut SESIUNEA HELION în 1985.
Mult mai restrânsă ca formulă, mult mai restrânsă ca număr de participanți, SESIUNEA HELION a fost catalogată rapid, de către cei cu posibilități intelectuale mai modeste ca fiind elitistă.
Nu am fost elitiști niciodată, chiar dacă nivelul academic ridicat, uneori, îi sufoca pe cei din cluburile sau cenaclurile mai slabe în balamale.
Mircea Opriță, Marcel Pop Corniș, Paul Eugen Banciu, Cornel Robu, Mandics Gyorgy, Lucian Boia, Gheorghe Săsărman, Mariano Martin Rodriguez, Bruno Würtz, Tiberiu Toro, Traian Dinorel Stănciulescu, Virgil Scurtu, Elena Ghiță, Pia Brânzeu au fost personalități, ale căror prezențe cu conferințe au crescut prestigiul SESIUNII HELION.
Dintre cenacliștii cei mai statornici au fost: George Ceaușu (Iași), Daniel Botgros (Reșița), Marian Mirescu (Craiova), Mircea Naidin (Cluj-Napoca), Eugen Cadaru (București), Mircea Băduț (Rm. Vâlcea), Györfi-Deak György (Jibou), Ovidiu Petcu (Slobozia și București), Traian Bădulescu (București), Dan Iordache (Sibiu), Lucian Merișca (Iași), Ovidiu Pecican (Cluj-Napoca), Nicu Gecse (București), Cristian Mihail Teodorescu (București), Cătălin Badea (București).
Cei mai activi dintre helioniști, cu multe prezențe la sesiunile de comunicări Helion au fost: Cornel Secu, Lucian Ionică, Lucian-Vasile Szabo, Florin Leodor Dănilă, Cristian Koncz, Marcel Luca, Darius Hupov, Costel Baboș, Cotizo Draia, Constantin Cozmiuc, Ciprian Ionuț Baciu, Silviu Genescu, Cristian Vicol și Alexandru Maniu.
SESIUNEA HELION a alimentat, prin comunicările la temele stabilite, revista tipărită Helion și Biblioteca Nova, care a cuprins, mai mereu, cele mai bune comunicări și conferințe în paginile ei).
Continuarea SESIUNII HELION a fost un examen serios și constant pentru clubul nostru.
Partea de eseu, de istorie literară, de concept teoretic nu a fost la îndemâna multor sefiști din cluburile românești.
Cele care au cultivat aceste genuri în cadrul activității generale organizate periodic au făcut diferența de valoare și ținută intelectuală.
Faptul că BIBLIOTECA NOVA nu și-a întrerupt seria aparițiilor după 2012 este, în principal, și un merit al conducerii Casei Municipale de Cultură din Timișoara, care, prin directorul ei, Pavel Dehelean, a susținut toate manifestările prevăzute în calendarele anuale ale clubului Helion.
SESIUNEA HELION de anul acesta, ajunsă la ediția cu numărul 34, s-a desfășurat în sistem online, cu aplicația ZOOM.
Chiar dacă a fost mai restrânsă ca număr de participanți (și datorită faptului că mulți dintre helioniști nu au aplicația ZOOM instalată), a avut un nivel bun și foarte bun al comunicărilor, menținând tradiția și consolidând reputația de eveniment național.
