În noaptea de 17 august 2019, una din criptele din cimitirul Bellu s-a mișcat cu zgomot în bătaia lunii. Comisarul Miclovan a ieșit sprinten pe alee. S-a scuturat de pământ. S-a dus direct în Piața Amzei să-l găsească pe Lăscărică. A fost o noapte de pomină. Au scris și ziarele din străinatate despre toată tevatura, îndată ce-au publicat știrea aia demențială despre Jules Verne care, la Paris fiind, pe malul Senei, îi mărturisește unui prieten că se dă în vânt după un ștrudel cu mere.
Comisarul Miclovan a ieșit sprinten pe alee și l-a căutat pe Lăscărică. Lăscărică ținea o tarabă de antichități.
– Așa, te-ai apucat de negoț cu vechituri, a zis comisarul Miclovan, zâmbind subțire.
– Dom’ comisar, ce mă bucur că vă văd. Câmpul magnetic de pe Lună m-a reînviat și pe mine acum vreun an de zile pentru că, vezi bine, universul este ca un ocean vălurit și văluritor, a scris și la gazetă, îndată ce-au publicat știrea aia demențială despre Jules Verne care, la Paris fiind, pe malul Senei, îi mărturisește unui prieten că se dă în vânt după un ștrudel cu mere. Pe bune dacă mint, să mor eu dacă mint!
– Bine. Deci, cine trage sforile în București?
– Clanurile mafiote de pe Jupiter.
– Aha. Zi tot, nu te codi.
– Colorații ăștia de jupiterieni au pus laba pe tot, pe parcări, pe lucrările de construcții, pe salubritate, pe serviciile de la ambulanță, pe piețe, pe teatre și muzee, pe comerțul cu flori, pe footbal, pe hoteluri și pensiuni, pe înmormântări și botezuri, pe vata de înghețată și pe afacerile cu gaz, cu petrol, cu cărbune, cu pește și cu fete. Partidele politice, și ele, în păr!
– De aia sunt aici, Lăscărică.
– Dom’ comisar, nu e de joacă cu ăștia, au pus mâna pe tot guvernul, pe juma’ din Președinție, pe judecători, pe polițiști, pe ăia de lucrează cu spioni și pe toți cerșetorii din Gara de Nord, din Balta Albă și din Lacu’ Tei.
– Bine Lăscărică, a zis comisarul Miclovan, verificându-și muniția. Unde stau ăștia?
– La Novotel, dom’ comisar.
– E bine. Acolo mă duc. După un ceas, să vii și tu Lăscărică.
