Programul Apollo a fost cel de-al treilea program spațial al SUA cu echipaj uman (după programele Mercury și Gemini), dezvoltat de Administrația Națională de Aeronautică și Spațială (NASA – National Aeronautics and Space Administration), prin care s-a realizat asolizarea primilor oameni pe Lună între 1969 și 1972. În timpul misiunii Apollo 11, astronauții Neil Armstrong și Buzz Aldrin au asolizat modulul lor lunar (LM) și au mers pe suprafața lunară, în timp ce Michael Collins a rămas pe orbita lunară în modulul de comandă și service (CSM). Toți trei au aterizat în siguranță pe Pământ pe 24 iulie 1969. Cinci misiuni ulterioare Apollo au adus astronauți pe Lună, ultimul în decembrie 1972. În aceste șase misiuni, 12 oameni au mers pe Lună.
Care a fost istoricul acestei misiuni ce s-a întins de-a lungul a 11 ani? Mai jos am strâns principalele momente ale programului Apolo.
Misiunile Apollo fără echipaj
27 octombrie 1961: SA-1
Zbor suborbital fără echipaj. Testul lui Saturn I, prima etapă S-I (urcă până la 85 de mile); treptele superioare conțineau apă în loc de carburant. Racheta a fost lansată pe 27 octombrie 1961 de la Cape Canaveral, Florida.
25 aprilie 1962: SA-2
Zbor suborbital fără echipaj. Acesta a fost tot un zbor de încercare a rachetei Saturn I. Se transportă 190.000 de kilograme de apă la o altitudine de 65 de mile cu scopul de a testa transmisia radio și schimbările în condițiile meteorologice locale.
16 noiembrie 1962: SA-3
Zbor suborbital fără echipaj. Se repetă lansarea SA-2
28 martie 1963: SA-4
Zbor suborbital fără echipaj. SA-4 a fost cea de-a patra lansare a unui vehicul de lansare Saturn I și ultima din prima etapă din prima parte a programului de testare. În acest zbor a fost testată oprirea prematură a unui motor. Testul a fost un succes.
29 ianuarie 1964: SA-5
Zbor orbital fără echipaj. Primul test din a doua parte a programului de testare. S-a folosit tot racheta Saturn I și a reprezentat primul zbor orbital din cadrul programului Apollo. Primul test a avut loc pe 27 ianuarie, dar, în urma unor probleme de alimentare a fost amânată lansarea pentru 29 ianuarie.
28 mai 1964: AS-101 ( SA-6)
Zbor orbital fără echipaj.
AS-101 (denumit și SA-6) a fost cel de-al șaselea zbor al vehiculului de lansare Saturn I și a transportat prima navă spațială Apollo pe orbita Pământului. Testul a avut loc la 28 mai 1964, realizându-se patru orbite (aproximativ șase ore). Nava spațială, cumulând și misiunile următoare, a realizat un total de 54 orbite, înainte de a reintra în atmosferă și de a se prăbuși în Oceanul Pacific la 1 iunie 1964.
Zborul a prezentat o singură anomalie: unul dintre cele opt motoare Saturn I s-a oprit mai devreme, din fericire sistemul de ghidare a fost compensat prin folosirea celorlalte șapte motoare mai mult timp. AS-101 a fost urmat de încă patru zboruri în care au fost verificate aerodinamica de lansare a modulului de comandă și service Apollo (CSM) și a sistemului de lansare a sistemului de evacuare (LES).
18 septembrie 1964 AS-102 ( SA-7)
Zbor orbital fără echipaj. AS-102 (denumit și SA-7) a fost cel de-al șaptelea zbor al vehiculului de lansare Saturn I și a transportat nava spațială Apollo BP-15 pe orbita joasă a Pământului. Testul a avut loc pe 18 septembrie 1964, a durat cinci orbite (aproximativ șapte ore și jumătate). Nava spațială, cumulând și misiunile următoare, a realizat 59 de orbite înainte de a reintra în atmosferă și a se prăbuși în Oceanul Indian pe 22 septembrie 1964.
16 februarie 1965: AS-103 (SA-9 / Pegasus 1)
Zbor orbital fără echipaj. AS-103 a fost cel de-al treilea test de zbor orbital al unei nave spațiale Apollo și primul zbor al unui satelit de detectare a micrometeoriților Pegasus. De asemenea, cunoscută sub numele de SA-9, a fost cea de-a treia lansare operațională a unui vehicul de lansare în două trepte Saturn I. S-au testat comunicațiile, funcționarea părților mecanice, satelitul având rolul de a culege date despre micrometeoriții din jurul Pământului.
25 mai 1965: AS-104 (SA-8 / Pegasus 2)
Zbor orbital fără echipaj. A noua lansare a rachetei Saturn I. S-a plasat pe orbită cel de-al doilea satelit Pegasus. S-a testat nava spațială Apollo BP-26.
30 iulie 1965: AS-105 (SA-10 / Pegasus 3)
Zbor orbital fără echipaj. Al cincilea și ultimul zbor orbital al unei navete Apollo. S-a plasat pe orbită al treilea satelit Pegasus, satelit proiectat pentru depistarea micrometeoriților. S-a testat nava spațială Apollo BP-9A.
26 februarie 1966: AS-201 (SA-201)
Zbor suborbital fără echipaj. A fost primul zbor de testare fără deconectare a unui întreg modul de comandă și de service Block I Apollo și a vehiculului de lansare Saturn IB. Nava spațială a constat din cel de-al doilea modul de comandă din blocul I și primul modul de service bloc I. Zborul suborbital a reprezentat o demosntrație, cu succes parțial, a sistemului de propulsie de serviciu și al sistemelor de control a reacțiilor ambelor module și a demonstrat, cu succes, capacitatea scutului de căldură al modulului de comandă de a rezista reintrării în atmosfera Pământului. S-a testat nava spațială Apollo CSM-009.
5 iulie 1966: AS-203 (AS-203)
Zbor suborbital fără echipaj. Misiunea nu a avut nicio navă spațială Apollo. Scopul misiunii a fost verificarea designului rachetelor S-IVB, care vor urma să fie folosite în programul Apollo pentru a transfera astronauții de pe orbita Pământului într-o traiectorie spre Lună. Testul și-a atins cu succes obiectivele, chiar dacă racheta a fost distrusă din neatenție după patru orbite (la testarea detașării rezervorului de combustibil).
25 august 1966: AS-202 (AS-202)
Zbor suborbital de lungă durată fără echipaj. A fost testată capsula spațială Apollo CSM-011.
CSM-011 a fost un model de capsulă spațială capabil să transporte un echipaj. Cu toate acestea, i-au lipsit canapelele echipajului și unele afișaje care au fost incluse în misiunile ulterioare pentru astronauți. Acesta a fost primul zbor al sistemului de ghidare și de navigație, și au fost testati acumulatorii sistemului electric.
9 noiembrie 1967: Apollo 4 (AS-501)
Zbor orbital fără echipaj. S-a testat racheta Saturn V și capsula spațială Apollo CSM-017.
Apollo 4, cunoscută și sub numele de AS-501, a fost primul zbor de testare fără echipaj al vehiculului de lansare Saturn V, racheta folosită de programul Apollo din S.U.A. pentru a trimite primii astronauți pe Lună. Vehiculul spațial a fost asamblat în Clădirea de Asamblare Verticală și a fost primul care a fost lansat de la Complexul 39 la Centrul Spațial John F. Kennedy de pe insula Merritt, Florida, instalații special construite pentru Saturn V.
22 ianuarie 1968: Apollo 5 (AS-204)
Zbor extraorbital fără echipaj. Misiunea Apollo 5 (cunoscută și sub numele de AS-204) a fost primul zbor fără echipaj în care a fost testat Apollo Lunar Module (LM), care mai târziu a transportat astronauții pe suprafața lunară. S-a testat modulul lunar Apollo LM-1.
Misiunea Apollo 5 a testat modulul lunar în condiții de imponderabilitate, în special sistemele de motoare folosite la coborâre și ascensiune, precum și capacitatea sa de a separa etapele de urcare și de coborâre.
4 aprilie 1968: Apollo 6 (AS-502)
Zbor orbital fără echipaj. A doua misiune în care s-a folosit racheta Saturn V și ultima fără echipaj uman. A fost testată nava spațială Apollo CSM-020 (Apollo command and service module).
Apollo 6 a avut probleme chiar de la început. După două minute de la lansare, racheta a suferit variații severe în presiunea combustibilului și a ratei de evacuare, cunoscute sub denumirea de oscilații pogo, timp de aproximativ 30 de secunde.
Urmează și un material cu misiunile Apollo cu echipaj.
La final, să-l ascultăm pe Carl Sagan vorbind despre misiunea Apollo 11.
Surse
- Apollo 11 Mission Overview, site-ul NASA.org
- Celebrate Apollo, site-ul NASA.org
- Apollo program, Wikipedia.org
- List of Apollo missions, Wikipedia.org
- Apollo Milestones, Discover Magazine
