Motto: „The future ain’t what it used to be” (Viitorul nu mai e ce a fost)

 

Mișcarea transumanistă propune evoluția forțată a omului prin tehnologii diverse. De ce să mai așteptăm câteva milioane de ani ca natura să ne ducă la următoarea versiune de Homo Sapiens Sapiens când ne putem crea singuri uneltele necesare evoluții? Se pare că această mentalitate prinde din ce în ce mai mult teren, iar popularizarea ei în filme și literatură SF a ajutat considerabil la acest lucru. Totuși, profesorul Dan Cautiș de la Universitatea Georgetown -SUA, de origine română, spune că transumanismul s-a născut datorită celui de-al Doilea Război Mondial. Mai exact, datorită avansului tehnologic din acea perioadă. Atunci s-a schimbat și modul în care oamenii priveau viitorul.

”Când vine vorba despre cum privește lumea viitorul, ce se întâmplă de patru cinci decenii este foarte diferit. Până acum, omenirea nu avea aceste viziuni asupra viitorului. Gândirea oamenilor era foarte religioasă, tindeau spre Dumnezeu și nu își făceau probleme privind viitorul – era clar care era viitorul, era determinat. După cel de-al Doilea Război Mondial, s-a întâmplat ceva major. A fost și partea de science ficition , dar și faptul că tehnologia s-a dezvoltat extraordinar de mult. S-au dat foarte multe fonduri în această direcție”, explică profesorul Dan Cautiș.

Unul dintre cuvintele preferate ale transumaniștilor, unul pe care l-am auzit din ce în ce mai mult în ultima vreme, este ”singularitate”. ”Recent, oamenii au observat că tehnologia avansează și, așa cum spune unul dintre promotorii transumanismului, Ray Kurzweil, ea avansează exponențial. Această idee este esențială în transumanism. Dacă noi acceptăm că tehnologia avansează exponențial, atunci, din punctul lui de vedere, există o confluență de trei domenii mari ale tehnologiei – genetica, inteligența artificială, nanotehnologia – care vor crea premizele unei posibilități ca viitorul să fie complet diferit de ce am crezut până de curând. El numește asta «singularitate»”.

Ce este, totuși, ”singularitatea”? De câte ori sunt nevoit să o explic, folosesc definiția cea mai apropiată mie: momentul în care inteligențele artificiale vor depăși mintea umană. Dar acesta este doar unul dintre scenariile propuse și gândite de transumaniști.

Cautiș spune că originea aceastui cuvânt stă în matematică. ”Noțiunea de «singularitate» vine din matematică. Este vorba despre funcții continue, care pot fi descrise cu ușurință, dar care, din cauza unei singularități, proprietățile nu mai pot fi descrise. Transumaniștii cred că se va ajunge la «singularitate», moment în care o inteligență superioară va putea să creeze o situație complet diferită de ce s-a întâmplat până acum.”

Utopie sau distopie?

”Din punctul de vedere al transumaniștilor, există mai multe moduri în care oamenii își vor putea depăși condiția biologică. Dacă George Orwell (”1984”) și Aldous Huxley (”Minunata lume nouă”) își imaginau un viitor sumbru pentru umanitate după ce au reușit să anticipeze cumva progresul tehnologic, acum, transumaniștii sunt mai optimiști. Există persoane care încearcă să găsească consecințele negative și există o dezbatere între pesimiști și optimiști”, spune Cautiș. (…)

”Sunteți un optimist sau un pesimist? Credeți că ne îndreptăm către o distopie?”, îl întreb curios. ”Eu cred că depinde de noi. După cum a zis și Aristotel, «nu există viitor, viitorul se creează»”, îmi spune el.

”Genetica, dintre toate, potrivit lui Francis Fukuyama (n.red. sociolog și politolog), este cea mai periculoasă. Aici poate fi vorba despre o amenințare subsersivă. Fukuyama aseamănă amenințarea genetică cu cea nucleară. Toate îmbunătățirile au și un efect, dar nu poți spune nu acelor îmbunătățiri”

Liderii mișcării transumaniste susțin că în 20-25 de ani vom asista la singularitate, însă Cautiș este sceptic. ”Durata de 20 de ani îți oferă suficient timp ca tehnologia să evolueze suficient încât predicțiile tale să se adeverească, dar, în același timp, este și perioada după care ai ieși la pensie și atunci nu mai contează în cazul în care nu ai dreptate. Cu toate astea, până la finalul secolului sigur se va întâmpla ceva”, spune râzând.

La urma urmei, tehnologiile există chiar și acum și devin din ce în ce mai accesibile. Iar când iei în considerare faptul că Internetul îți arată orice, de la cum să plantezi o floare până la cum să-ți modifici singur ADN-ul, începi să realizezi că, vorba lui Cautiș, ”sigur se va întâmpla ceva”.

”Ideea este că vrem să îi facem pe oameni mai buni, nu știu dacă e o idee bună să desființăm complet omenirea. Acești postoameni – nu știm ce vor fi. Ar putea fi binevoitori, dar ar putea fi și răuvoitori față de oamenii obișnuiți. Fukuyama mai spune că ar trebui să vedem cum a evoluat omenirea față de alte animale. E foarte posibil ca rasa umană să devină o rasă de sclavi”, spune cu o urmă de îngrijorare în glas.

”Este foarte multă știință la dispoziția oricui, iar dacă s-au făcut arme nucleare din greșeală, așa se poate face și asta. Trebuie să ne gândim cum să reglementăm asta. Dacă societatea nu se uită și nu vrea să audă de așa ceva, cineva va lua deciziile în locul ei, fie un birocrat, fie unul dintre biohackeri și vom fi puși în fața unui fapt împlinit și nu vom mai putea face mare lucru”

Și, dacă trăiați cu impresia că modificare genetică a oamenilor este încă de domeniul SF, înseamnă că nu ați auzit despre metoda CRISPR. ”Acum trei-patru ani, dacă vorbeam despre modificarea ADN-ului, ziceam că va mai dura mult, că e extraordinar de complicat. De atunci, printr-un noroc extraordinar, niște cercetători japonezi au observat că există niște bacterii care fac tocmai asta, care intrau viruși și le modificau ADN-ul pentru a-i ucide. Niște oameni de știință de la Berkley și de la Harvard au transformat un mecanism de ucidere în unul de editare a ADN-ului. Lumea se aștepta să dureze 30-40 de ani. Sunt enorm de mulți oameni creativi și enorm de multe fonduri care se duc în această direcție”, spune el.  Deja există oameni de știință care vor să modifice genetic oameni, animale și plante pentru a-i face rezistenți la condițiile aspre de pe alte planete. Practic, aceștia propun ca, în loc să încercăm să teraformăm planetele din vecinătatea noastră, să creăm rase noi, capabile să profite de mediile deja existente.

Mai departe puteți urmări tot articolul scris de Octavian Palade, pentru Playtech.ro.

Foto: qualitance.com

Credit art: Ted Mx