Nu mă încumet la o radiografie integrală a lucrărilor Romcon 2025 pentru că n-am participat 100% la program. De fapt, 100% n-a participat nimeni, fiind un program prea condensat, principala deficiență pe care i-o găsesc (și pe care i-am găsit-o și anul trecut). Vreau doar să fac mici adăugiri la ceea ce s-a (mai) spus deja.
Nu înțeleg de ce e trecută Uniunea Scriitorilor din România la organizatori, n-a organizat nimic, a fost prezent președintele uniunii, ceea ce e altă treabă, domnul Varujan Vosganian a ținut și un  „speech!”, un discurs în care a promis multe, dacă va da curs măcar la jumătate din promisiuni ar fi „ceva” pentru literatura SF, personal am rezerve, părerea mea despre Varujan Vosganian e că nu va avea niciodată prestanța lui Nicolae Manolescu (cu toate că și NM a fost contestat, dar din cu toate alte motive). Partea lui VV bună (rezonabilă) sunt rădăcinile sale armenești și faptul că s-a deplasat până la Bușteni să ne vadă și să ne întâlnească în carne și oase.
Cineva semnala că printre participanți au mai fost și Alexandru Mironov și Ion Eremia Albescu. Da, Domnul Mironov a participat la lucrări, a avut chiar o prezentare și a fost destul de vocal în mai multe împrejurări, domnul Ioan Eremia Albescu a participat mai degrabă prin prezență. Desigur, nu e puțin la vârsta domniei sale. Dar așa, ar trebui să fie menționați și Călin Girgiu ajuns la lucrări tocmai din Montreal și Bruno Livadariu care s-a deplasat la Bușteni special, tocmai din Londra.
Mi-a plăcut conferința despre MAGNETISM ȘI SCIENTOMETRIE a lui Cristian Teodorescu (invitatul de onoare), bruiată intens și intenționat de Răzvan Haritonovici și un alt acolit al său (da, chiar acel Răzvan Haritonovici implicat în niște „chestii”), apoi prezentarea lui Daniel Botgros „CHATBOT-UL – ILUZIA ROMANTICĂ A EPOCII” și încă una sau două, cel mult alte trei prezentări.
La capitolul tehnic am stat dezastruos sau la fel de bine ca și în anii trecuți, deși, prestația gratuită a lui Adrian Bancu a contat cu toate deficiențele pe care le-a avut. Lipsa unui cablu, de exemplu, pentru proiecția laser. Celelalte proiecții au funcționat, în cele din urmă, chiar dacă au mâncat timp pe pâine și programul a avut de suferit, pe Mircea Opriță nu l-am prea înțeles, via online, nu știu dacă el ne-a auzit sau ne-a înțeles pe noi, cât privește unul din invitații speciali, Pompilian Tofilescu (din USA), n-a putut fi conectat decât în timp ce unii-și luau cina la restaurantul din hotel.
Prezentarea lui Mircea Băduț, un tip care-mi place mult, n-a mai avut loc (din motive de sănătate), iar lecțiile de desen satiric și caricatură cu copiii din Bușteni alocate recordmenului Radu Clețiu au lipsit cu desăvârșire. Caricaturistul și-a făcut apariția după program, iar caricaturile pe care le-a realizat (așa cum s-a prezentat evenimentul) au fost destul de piperate la preț, cel puțin pentru unii din participanții care trăiesc doar din pensiile mizere oferite de statul roman.
„Principiul incertitudinii”, filmul lui Sebastian Bădărău, care a susținut și o conferință, s-a bucurat de aprecierile celor din sală (cei care au rezistat la căldură și nădușeli), eu am ațipit de câteva ori sau, mă rog, mi-au căzut pleoapele, oricum aveam un uriaș pe scaunul din fața mea și nu vedeam decât o părticică din ecran, deși nu m-a deranjat, filmul se putea înțelege și numai din dialog, ca un veritabil teatru radiofonic (un punct foarte bun pentru scenarist), deși, cei câțiva protagoniști ai filmului și-au jucat rolurile mulțumitor. Un film bun și o raritate în peisajul SF românesc.

Spectacolul extraordinar de muzică și lectură SF a fost menționat în treacăt ca și cum a fost doar ceva ce s-a întâmplat. Alături de filmul lui Sebastian Bădărău a fost al doilea eveniment ca durată, sonorizarea a fost bună (prin eforturi personale), programul deosebit și original, iar feed back-urile bune, foarte bune și excelente, ceea ce m-a bucurat pentru că aveam nevoie nu de o validare (pe care o aveam), ci de participarea la spectacol a unui public educat. Am avut o contribuție și la muzica unuia din filmele animate, prezentate de Bogdan Mihăilescu în cadrul Galei de filme românești SF de scurtmetraj, sper să mai colaborăm, sunt de acord pentru orice fel de colaborare (pro bono) pentru binele public SF-ist și nu numai.
Programul opțional de vizitare al obiectivelor turistice din Bușteni și împrejurimi n-a prea funcționat decât în găști mici, ad-hoc, sau individual. Mă consider norocos că am bifat destul de multe din ele, dar asta pentru că am sosit în Bușteni alături de Liviu Pârvan, cu 3 zile înainte de lucrările Romcon.
Moderatorii nu și-au prea făcut treaba, au fost moi, prea moi, sau au lipsit tocmai la secțiunile pe care trebuia să le modereze. Totuși, Cristian Tamaș i-a făcut o prezentare super lui Cristian Mihail Teodorescu la lansarea volumului „Goana lui Grigore”, deși cam lungă, ieșind din program. Eu cred că autorul o merita. De altfel, Cristian Mihail Teodorescu a și lecturat unul din textele din volum la cenaclul de vineri seară alături de Borislav Velimirovici și Ionuț Manea.
Cornel Secu, președintele acestei asociații, a avut un rol pivotant, ca și în alte dăți, nu numai ca organizator, dar și ca sponsor, suportând o mare parte din cheltuieli din buzunarul propriu.
Din punctul meu de vedere, acest eveniment (Romcon), ar trebui mai intens popularizat, sunt sigur că 99.99% din populația României n-a auzit de el și nu știe cu ce se mănâncă, sau cu ce se bea, sunt multe alte evenimente mediocre și submediocre și fără conținut sau imapct cultural, mai mediatizate și mai cunoscute.
Toate acestea sunt opinii subiective și personale, desigur, alți participanți au văzut lucrurile altfel, mă bucur că m-am reîntâlnit cu maeștrii Dănuț Ungureanu și Marian Truță, cu Mugur Cornilă și mulți alții și sper să ne revedem și ediția viitoare, poate schimbăm Bușteniul cu o locație mai prietenoasă și o suținere a primăriei mai angajată.

Foto, preluate de pe pagina de Facebook a scriitorului și jurnalistului Daniel Botgros