În urmă cu unsprezece ani, Orașul Regal Curtea de Argeș avea parte de un moment deosebit în viața culturală, revista „Curtea de la Argeș” începea să prindă contur. Un aport important în apariția acestei publicații a revenit domnului Gheorghe Păun, doctor în matematică, membru titular al Academiei Române și membru al Uniunii Scriitorilor din România, care, printre cărțile publicate, are și un volum de proză S.F., „Protezaurii”, apărut în anii ’80 ai secolului trecut.

În ediția on-line a lunii decembrie, distinsul om de cultură din Orașul Regal Curtea de Argeș, prezintă pe prima pagină a revistei, un editorial intitulat „După zece ani”, referindu-se la momentul de început al revistei, la parcursul ei mai apoi. „Ce a avut revista încă de la început, invocat de multe ori, dar niciodată publicat, a fost un «decalog» care, într-un fel, a ținut de program și care de mare ajutor a fost în relațiile cu colaboratorii”, scrie, între altele, redactorul-șef al revistei, dr. Gheorghe Păun, în editorial.

Din sumarul revistei „Curtea de la Argeș” pentru luna decembrie, consemnăm, „Schimbarea la față a Europei”, autor Horia Bădescu, „Habitatul silvantropic. Un proiect al școlii de la Bunești”, autor Petre Guran, „Din Chișinău, de ziua limbii române”, autor Eugenia Tofan, „Regina Maria și rolul său în făurirea României Mari”, autor Ilie Popa, „Nicolae Labiș – 95”, autor Aureliu Gogi, „Paradoxalul Urmuz. Parodierea parodiei”, autor Lucian Costache, „Un organizator de elită”, autor Mircea Opriță. 

În paginile acestei reviste se află și „Biblioteca revistei Curtea de la Argeș”, iar aici găsim volumele apărute între anii 2014-2020. Seria de cărți a fost inaugurată în anul 2014, cu volumul întâi, „Seniori ai culturii”.

Revista conține 32 pagini, fiecare având câte un titlu, apare sub egida Centrului de Cultură și Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș și a Asociației Culturale „Curtea de Argeș”.

În pagina a doua a revistei „Curtea de la Argeș” din luna decembrie, putem citi două articole ce au fost scrise de poetul considerat „Luceafăr al poeziei românești”,  Mihai Eminescu. Cele două articole sunt grupate sub titlul „Toate-s vechi și nouă-s toate…” și au fost preluate din ziarul „Timpul”, edițiile din 23 mai, 1882 și 1 iunie 1882. Pagina a doua poartă titlul „Domnul Eminescu scris-a”.  

Eseul „Un organizator de elită” este unul de apreciere față de activitatea de animator cultural desfășurată de profesorul Cornel Secu (președinte executiv, Consiliul Director al Asociației Române a Cluburilor și Autorilor de Science-Fiction), autorul articolului, distinsul critic literar timișorean, Mircea Opriță, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Cluburilor și Autorilor de Science-Fiction (ARCASF) considerând că „În ciuda unor periodice atacuri cenacliere la adresa sa, Cornel Secu este o figură greu de contestat a mișcării SF românești, instalat temeinic, (dar nu exclusiv) în spațiul cultural românesc”.

Printre autorii paginilor din această ediție a revistei se află bănățeanul Dan D. Farcaș, cercetător al fenomenului O.Z.N. și al civilizațiilor extraterestre. Dan Farcaș publică în cea de-a douăzeci și noua pagină a revistei, intitulată „Oriozont SF”, un eseu ce poartă titlul „Iubirea, binele și răul”, eseu în care, printre altele, ridică un semn de întrebare cu privire la conceptul „frumos uman” și-l consideră ca fiind „atât de rar menționat în cultura noastră”. Autorul eseului consideră că acest concept „ar putea unifica multe atribute ale calităților umane autentice”, și clarificarea unor concepte umane de bază, cum ar fi binele, răul, iubirea.   

Ediția revistei se încheie cu eseul „Crăciunul la Curtea de Argeș”, autor Nichita Sandu, material în care se poate citi despre procesul tehnologic de confecționarea globurilor pentru pomul de Crăciun, calda sărbătoare a „Moșului” coborât pe Pământ să aducă daruri și să vestească Nașterea Solului Său fiind prezentată cu „anumite particularități, în funcție de tradiția fiecărui popor”. Autorul menționează „Fabrica lui Moș Crăciun din Curtea de Argeș”, locul în care se confecționează globurile pentru bradul acestei distinse sărbători de iarnă a lumii creștine. Pentru că aceste globuri sunt fabricate pentru o firmă americană, acestea au fost realizate cu texte în limbile engleză și franceză, în care se arată unul din obiceiurile Crăciunului creștinătății de rit bizantin, mersul copiilor cu colinde din casă în casă.

În ultima parte a eseului „Crăciunul la Curtea de Argeș”, aflăm despre tradiția meșteșugului sticlei în Orașul Regal Curtea de Argeș, producerea sticlei artizanale de aici fiind consemnată prima dată în secolul al XVII-lea în însemnările din „Cheia Înțelepciunii”, „Cazanie” ce se află în patrimoniul bisericii „Sfinții Îngeri” din Curtea de Argeș.