Celebrul fizician britanic Stephen Hawking a murit pașnic în casa sa din Cambridge, în primele ore ale zilei de miercuri, 14 martie 2018, la 76 de ani.
Într-o declarație dată presei, copiii săi, Lucy, Robert și Tim, au spus: “Suntem profund întristați că iubitul nostru tată a murit astăzi. A fost un mare om de știință și un om extraordinar, ale cărui activitate și moștenire vor dăinui mulți ani de acum încolo”.
Omul de știință britanic a fost renumit pentru lucrările sale despre găurile negre, relativitate şi legile fizice ale Universului.
Viaţa lui Hawking şi radiaţiile ce-i poartă numele
Stephen Hawking s-a născut în Oxford, Regatul Unit al Marii Britanii, la 8 ianuarie 1942, adică la fix 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei. A absolvit liceul St. Albans School (Hertfordshire) și universitatea la University College (Oxford).
Încă din liceu, Stephen Hawking s-a dovedit o minte strălucită, construind un calculator din piese de schimb, la doar 16 ani. În octombrie 1962, la 20 de ani, Stephen Hawking soseşte la Departamentul de Matematică Aplicată și Fizică Teoretică (DAMTP) de la Universitatea din Cambridge, pentru a studia în domeniul cosmologiei. Aici obține titlul de Doctor în Fizică şi își începe activitatea didactică și cea științifică. În 1966 a câștigat
premiul Adams pentru eseul „Singularități și geometria spațiutimp”.
Ulterior, Hawking s-a transferat la Institutul de Astronomie (1968), iar mai apoi din nou la DAMTP (1973), unde a lucrat ca asistent de cercetare și unde a publicat prima sa carte academică, alături de George Ellis. În următorii ani, Hawking a fost ales membru al Societății Regale (1974), a devenit lector în fizica gravitațională la DAMTP (1975), progresând la profesor universitar de fizică gravitațională (1977). Mai apoi a fost profesor
de matematică la Lucasian (1979-2009).
De-a lungul vieţii, profesorul Stephen Hawking a studiat legile fizice fundamentale, care guvernează universul. Alături de Sir Roger Penrose, Hawking a demonstrat că teoria relativității generale a lui Einstein presupune că spațiul și timpul ar avea un început în Big Bang și un sfârșit în găurile negre. Aceste rezultate au indicat necesitatea unificării relativității generale cu teoria cuantică, fiind cea mai mare dezvoltare științifică din prima jumătate a secolului al XX-lea. Aşadar, Hawking a fost primul care a stabilit o teorie a cosmologiei ca o uniune între relativitate
și fizica cuantică.
Paralizia totală
Încă din 1963 (la vârsta de 21 de ani), Stephen Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a mușchilor, iar un examen medical îi confirmă o boală progresivă de neuron motor – scleroză laterală amiotrofică. Atunci află că mai are maximum doi ani de trăit, însă nu cedează și continuă să lucreze. Chiar dacă boala se agrava pe zi ce trecea, iar invaliditatea progresa, în 1965 se căsătorește cu Jane Wilde, alături de care a stat 30 de ani, până în 1995 (după o separare din 1990). Aceasta îi va dărui trei copii.
Paralizia sa progresează rapid și în câțiva ani devine complet imobilizat și își pierde vocea. Un prieten va concepe pentru el un computer sofisticat, cu ajutorul căruia poate comunica. Este vorba de celebrul computer sintetizator, care transformă textul în vorbire și care poate fi controlat cu mișcări ale capului și globilor oculari. De-a lungul timpului Hawking a declarat despre computer că nu e tocmai încântat de el, deoarece rostește frazele cu accent american, și nu britanic, iar glasul este unul prea robotizat.
Cu toate că infirmitatea sa a fost aproape totală, acest lucru nu îl va împiedica să își continue activitatea didactică și cea științifică.
Lucrările lui Hawking şi notorietatea sa
În cadrul Conferinței Internaționale asupra Relativității Generale și Gravitației (21 iulie 2004) de la Dublin, Hawking a emis ideea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii asimilate de acestea.
Chiar dacă eforturile sale științifice s-au canalizat pe aceste teorii complexe, notorietatea sa este dată și de faptul că a încercat să explice aceste lucruri pe înțelesul tuturor. De altfel, cărțile sale de popularizare a științei pentru nespecialiști reprezintă dovada: A Brief History of Time (1988), Einstein’s dream (1993), The Universe in a Nutshell (2001), A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow (2005). În ciuda faptului că a fost legat de scaunul cu rotile și depindea de un sistem computerizat de voce pentru a comunica, Hawking a reuşit să combine viața de familie (trei copii și trei nepoți) cu cercetările în domeniul fizicii teoretice, pe lângă un program extins de călătorii și conferințe publice.
Hawking a obţinut 13 titluri de onoare de-a lungul vieţii. A primit premiul CBE (1982), Companion de onoare (1989) și Medalia prezidențială de libertate (2009). A primit numeroase medalii și premii, în special premiul pentru fizică fundamentală (2013), medalia Copley (2006) și premiul Wolf Foundation (1988). A fost membru al Societății Regale, membru al Academiei Naționale de Științe din SUA și membru al Academiei Pontificale de Științe.
Cercetătorul a câștigat popularitate şi în afara lumii academice. A apărut în mai multe emisiuni TV, printre care The Simpsons, Red Dwarf sau The Big Bang Theory. A mai fost portretizat și în film, în Theory of Everything, un film despre ascensiunea sa faimoasă și relația cu prima sa soție, Jane.
