Alastair ReynoldsSpațiul Revelației (2000)
(Trilogia Spațiul Revelației, partea I)

2017, editura Nemira, colecția Nautilus
trad. Mihai-Dan Pavelescu
672 pag., ISBN 978-606-758-907-8

 

Pe Alastair Reynolds l-am descoperit, dacă bine-mi aduc aminte, într-un volum tradus tot la editura Nemira și intitulat Câini de Diamant. Zile pe Turcoaz. Nu m-a impresionat la vremea aceea. Ulterior, peste ani, am citit Prefectul, tradus de data aceasta la editura Trei. M-a lăsat cu gura căscată. Conținea tot ceea ce-mi doresc eu de la o carte: idei menite să-mi pună mintea pe moațe, speculații științifice excelente, mostre de imaginație debordantă, descrieri, personaje cu care puteam empatiza și o acțiune foarte bine condusă.

Orașul Abisului și Amintirea albastră a Pământului l-au propulsat rapid pe Reynolds în topul scriitorilor mei preferați. M-a vrăjit atât de tare, încât am fost dispus să recitesc Câini de Diamant. Zile pe Turcoaz. Fac precizarea că eu recitesc foarte rar o carte. Nu de alta, dar, pe măsură ce recitesc, îmi aduc aminte ce urmează și atunci nu mai are niciun haz (pentru mine). Asta în cazul în care nu-mi amintesc despre ce e vorba chiar și după 20 sau 30 de ani. Bine, se întâmplă să mai recitesc pasaje, dar ca să recitesc o carte întreagă înseamnă că m-a cucerit complet. E clar cam ce impresie mi-a lăsat Stăpânul inelelor dacă am fost dispus s-o recitesc după mai puțin de un an! Revenind la Reynolds, la a doua lectură (având la activ și celelalte cărți), am găsit cheia necesară aprecierii volumului cu pricina.

Spațiul Revelației este primul roman din universul cu același nume. De fapt, este chiar romanul de debut al autorului. Prin urmare, există câteva minusuri specifice.

Dan Sylveste este un arheolog ce studiază dispariția rasei Amarantinilor, o civilizație avansată tehnologic, distrusă de propriul soare. El este căutat de un echipaj al Ultranauților – oameni modificați pentru a se adapta la traiul în spațiul cosmic, în nave gigantice. Aceștia speră că-i poate ajuta să-l salveze pe căpitanul lor, victima unei afecțiuni foarte grave. Tot pe urmele lui se află și Khouri, o tânără angajată de o entitate misterioasă pentru a-l asasina pe arheolog.

Sylveste știe că viața lui atârnă de un fir de păr, așa încât ține niște atuuri în mânecă, lucru care-i permite să negocieze. El acceptă să coopereze cu Ultranauții cu condiția să-l ducă pe o planetă din apropiere pe care bănuiește că se află informații importante privind extincția Amarantinilor. Ceea ce descoperă acolo, însă, poate schimba în întregime soarta universului.

Deși este de sine stătător, n-am putut citi romanul fără să-l integrez în ceea ce știam deja despre universul Spațiul Revelației din celelalte texte citite. Ceea ce Alastair Reynolds știe să facă foarte bine este să creeze culturi ale viitorului (umane sau aparținând altor specii) care să aibă personalitate, să fie ușor identificabile. La asta se adaugă o bună cunoaștere a chestiunilor de astrofizică, o abilitate deosebită de a opera cu speculații științifice și un talent aparte de a provoca mintea să opereze cu idei abstracte ce o împing către limitele sale.

Spre deosebire de celelalte cărți ale sale, Spațiul Revelației șchioapătă puțin la capitolul personaje, care sunt destul de plate, fără o profunzime reală. Pe de altă parte, fiind vorba despre un volum de debut, este genul de scăpare pe care o pot trece cu vederea, mai ales ținând cont că nu vorbim despre niște simple marionete, ci doar de niște protagoniști insuficient construiți.

Per total, însă, volumul se potrivește perfect în marele tablou al universului Spațiul Revelației. Alastair Reynolds este un autor care știe să scrie foarte bine, să țină cititorul în priză, să-l provoace. Are o imaginație deosebită și recomand scrierile sale oricărui pasionat de hard SF și/sau space opera. Mai ales când volumele sunt traduse (superb!) de Mihai-Dan Pavelescu.