Mercur este cea mai mică planetă care orbitează Soarele și una dintre cele mai derutante, cu caracteristici atât de neobișnuite încât oamenii de știință încă se gândesc cum a apărut, însă, noi experimente de laborator încep în sfârșit să dezvăluie misterele lui Mercur, iar ceea ce dezvăluie acestea ar putea remodela înțelegerea despre planetele stâncoase de pretutindeni.
Spre deosebire de Terra, unde miezul metalic reprezintă doar 15% din volumul planetei, miezul metalic masiv al lui Mercur reprezintă 60%. Este ca și cum cineva ar fi luat o planetă și i-ar fi îndepărtat cea mai mare parte a exteriorului stâncos. Oamenii de știință dezbat dacă Mercur s-a format în acest fel în mod natural din blocuri de construcție bogate în metale sau dacă coliziunile catastrofale de la începutul istoriei sale i-au îndepărtat straturile exterioare.
„Mercur este atât de ciudat, are acest miez imens, o chimie ciudată și un câmp magnetic care nu se leagă chiar așa. Într-un fel, este ca o exoplanetă în propria noastră curte”, susține, potrivit universetoday.com, Anne Pommier de la Laboratorul Pământ și Planete al Carnegie Science.
Nefiind posibil să se foreze direct suprafața lui Mercur, o echipă de cercetători a recreat geologia lui Mercur în laborator și, sintetizând lavele artificiale care corespund compoziției chimice detectate de misiunea MESSENGER a NASA, a descoperit ceva remarcabil despre modul în care s-au comportat vulcanii antici ai lui Mercur.
Se pare că, diferența cheie constă în sulf. În timp ce lava Terrei este construită din legături siliciu-oxigen care formează lanțuri lungi și lipicioase (oarecum asemănătoare plasticului topit), lavele bogate în sulf ale lui Mercur au structuri mult mai scurte și mai puțin conectate. Această diferență atomică fundamentală înseamnă că fluxurile de lavă antice ale lui Mercur s-au comportat mai mult „ca siropul decât ca gudronul”, explicând potențial de ce planeta are câmpii vulcanice surprinzător de netede, în ciuda istoriei sale violente.
Câmpul magnetic al lui Mercur poate fi și mai ciudat. Pentru o planetă atât de mică, care se răcește lent, Mercur nu ar trebui să aibă încă un câmp magnetic activ, în mod neașteptat… chiar are. Prin mii de simulări pe calculator, echipa cercetătorilor a identificat o gamă restrânsă de scenarii care ar putea explica această enigmă.
Descoperirile echipei sugerează că Mercur își menține dinamul magnetic prin creșterea lentă a unui miez interior solid, în timp ce un strat subțire din miezul exterior continuă să genereze câmpul magnetic. Această regiune convectivă devine progresiv mai subțire, ceea ce ar putea explica de ce câmpul magnetic al lui Mercur este atât de slab în comparație cu cel de pe Terra.