O echipă de oameni de știință de la Universitatea din Winnipeg, în urma examinării fosilelor ce sunt datate între 774.000 până la 129.000 de ani, sugerează redenumirea unor strămoși umani.

Noua specie propusă, Homo Bodoensis – care a trăit acum mai bine de o jumătate de milion de ani în Africa – ar putea ajuta la deslușirea modului în care liniile umane s-au mișcat și au interacționat pe tot globul.

Deși oamenii moderni, Homo sapiens, sunt singura linie umană supraviețuitoare, alte specii umane au cutreierat cândva Terra. De exemplu, oamenii de știință au descoperit recent că insula indoneziană Flores a fost cândva casa speciei dispărute Homo Floresiensis, adesea cunoscută sub numele de „hobbitul” pentru corpul său miniatural.

În noul studiu, cercetătorii au analizat fosile umane datând din perioada cuprinsă între aproximativ 774.000 și 129.000 de ani (cunoscut cândva sub numele de Pleistocen Mijlociu și acum redenumit Chibanian). Lucrările anterioare au sugerat că oamenii moderni au apărut în această perioadă în Africa, în timp ce neanderthalienii au apărut în Eurasia. Cu toate acestea, multe aspecte ale acestui capitol cheie al evoluției umane rămân puțin înțelese – o problemă pe care paleoantropologii o numesc „încurcătură la mijloc”.

Fosilele umane din epoca Chibaniană din Africa și Eurasia sunt adesea atribuite uneia dintre cele două specii: Homo Heidelbergensis sau Homo Rhodesiensis. Cu toate acestea, ambele specii aveau adesea definiții multiple și adesea contradictorii ale caracteristicilor scheletice și ale altor trăsături care le descriau.

Dovezi ADN recente au dezvăluit că unele fosile din Europa numite H. Heidelbergensis proveneau de fapt de la neanderthalienii timpurii. Prin urmare, H. Heidelbergensis a fost un nume redundant în aceste cazuri, au remarcat oamenii de știință.

În mod similar, analizele recente ale multor fosile din Asia de Est sugerează acum că acestea nu ar trebui să mai fie numite H. Heidelbergensis, au adăugat cercetătorii. De exemplu, multe trăsături faciale și de altă natură observate în fosilele umane chibaniene din Asia de Est diferă de cele observate în fosilele europene și africane de aceeași vârstă.

În plus, fosilele chibaniene din Africa sunt uneori numite atât H. Heidelbergensis, cât și H. Rhodesiensis. Oamenii de știință au remarcat, de asemenea, că H. Rhodesiensis a fost o etichetă slab definită, care nu a fost niciodată acceptată pe scară largă în știință, în parte datorită asocierii sale cu controversatul imperialist englez Cecil Rhodes.

Pentru a ajuta la rezolvarea acestei confuzii, cercetătorii propun acum existența unei noi specii, H. Bodoensis, numită după un craniu vechi de 600.000 de ani, descoperit în Bodo D’ar, Etiopia, în 1976 și susțină că această specie a fost strămoșul direct al lui H. Sapiens, formând împreună o ramură diferită a arborelui genealogic uman față de cea care a dat naștere neanderthalienilor și misterioșilor denisovani, despre care fosilele siberiene și tibetane sugerau că au trăit cam în aceeași perioadă cu verii lor neanderthalieni.