FLUX + MUTABILITY

apariție:

1 septembrie 1989

muzicieni:

Holger Czukay – ghitară electrică, bass, dictafon, radio, inginer de sunet
David Sylvian – ghitară, clape
Michael Karoli – ghitară electrică
Michi – voce
Markus Stockhausen – flugelhorn ( da, fiul celebrului Karlheinz Stockhausen! )
Jaki Liebezeit – percuție, fluier african

piese:

  1. Flux (A Big, Bright, Colourful World)” (Sylvian, Czukay) – 16:56
  2. Mutability (A New Beginning Is in the Offing)” (Sylvian, Czukay) – 20:59

David Sylvian ( stânga ) si Holger Czukay

Este unul dintre albumele pe care le ascult lunar din 1990… și chiar mai des. La început pe casetă, apoi pe disc.

David Sylvian a fost compozitorul si vocalistul trupei Japan, cu orientare new-wave, fondata în 1974, care, în albumele ulterioare, a început să înglobeze tot mai multe elemente de muzică electronică. Holger Czukay, la fel de cunoscut, fiind la baza trupei de krautrock Can. Cu alte cuvinte o colaborare care nu avea cum să nu dea rezultate uimitoare. Albumul în cauză este de fapt al doilea din cadrul colaborării celor doi, primul fiind Plight and Premonition ( eu doar le ascult in ordine inversă, pentru ca așa le-am descoperit eu).

Interesant -la prima dintre colaborări- este faptul că o bună parte dintre înregistrări au fost făcute fără ca Sylvian să știe acest lucru, el plimbându-se prin studioul trupei Can, jucându-se cu diferitele instrumente răspândite prin cameră, așteptându-l pe Holger să vină ( acesta era de fapt în camera mixerului și muta butoanele de pe un microfon pe altul ). Înregistrarile ce completează albumele au fost, în mare parte, improvizații, folosindu-se și sunete preinregistrate ( sample-uri audio ), dealtfel la începutul piesei Mutability ascultătorii români au parte de o surpriză!

Flux and Mutability este, în comparatie cu primul, mult mai ambiental, mai liniștit într-o oarecare măsură. Nimic repetitiv, cu bruște treceri de la un registru sonor la altul, încadrându-se totuși într-o linie tematică. De multe ori, prin înregistrările de la diversele posturi de radio, undeva în fundal, duce ascultătorul spre o atmosferă de vis, o călătorie nocturnă pe meridianele Pământului. In sine se constituie intr-o operă stranie, prin folosirea neconvențională a diverselor instrumente folosite.

Ambele albume pot fi ascultate în orice ordine și chiar cu piesele amestecate, mai mult de o oră de muzică ambientală de cea mai bună calitate!

În 2018 a apărut o variantă remasteruită digital, care sună mult mai bine decat vinilul.