Eminescu este un crater de pe Mercur cu diametrul de 125 km.
El este format mai recent decât cea mai mare parte a craterelor de pe Mercur, deoarece există foarte puține cratere ulterioare suprapuse peste el. Lanțuri de cratere secundare, formate din materialul ejectat de impactul care a format craterul, radiază departe de el.
Piscurile centrale din crater sunt aranjate într-un model circular numit inel de piscuri.
Crestele luminoase din interiorul craterului Eminescu expun caracteristici neobișnuite de culoare, cu o tentă sinilie în imaginea anterioară, în culori false a întregii planete (conform Wikipedia). Imaginile sunt făcute de NASA și de sonda spațială Messenger.
Potrivit Newscience, cercetătorii au decis să „boteze” obiectivele de pe Mercur cu nume de artiști decedați, oameni care au influențat istoria artelor în ultimii 50-100 de ani. Astfel, un crater a fost denumit după Pablo Neruda, laureatul premiului Nobel,
La numai câteva luni după ce nava spațială Messenger a fotografiat imagini unice de pe planeta Mercur, Uniunea Internațională a Astronomilor a aprobat numele care vor fi date craterelor și văilor de pe planeta respectivă, prin 2008.
Mai sunt și alte cratere cu nume de români.
Primul nume românesc de pe Venus este cel al Elenei Văcărescu. Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km şi a primit numele Elena Vacărescu în 1994.
Un alt nume al unei personalităţi româneşti pe Venus este cel al sopranei Hariclea Darclée. Acesta este dat unei formaţiuni vulcanice, numită „patera„, cu un diametru de 15 km. Numele a fost aprobat în 2003.
Şi alte cratere de pe Venus au primit nume proprii feminine care se regăsesc în spaţiul românesc, printre care Irinuca, Natalia, Ştefania, Veta, Zina şi Esterica.
Pe partea nevăzută a Lunei se află craterul numit după matematicianul-astronom român Spiru Haret. Haret a obţinut doctoratul în astronomie la Paris, iar numirea craterului a fost propusă de astrofizicianul american Donald Howard Menzel.
Se află la coordonatele 59.0°S 176.5°V, și are o formă circulară (cu un diametru de 29 de km). Formațiunea are și două cratere satelit, numite Haret C și Haret Y, alipite.
Putem menționa că Spiru Haret a fost primul român care a tratat o problematică de mecanică cerească într-o teză de doctorat (obținut la Sorbona, în 1878), lucrarea sa purtând titlul „Sur l’invariabilité des grandes axes des orbites planétaires” („Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare”). Cercetarea sa a fost publicată câțiva ani mai târziu și s-a bucurat de o bună apreciere în epocă.
Putem considera că avem o regiune „românească” pe Lună: unul dintre lanţurile muntoase de acolo se numeşte, în latină, Montes Carpatus.
Hermannn Julius Oberth a fost un om de ştiinţă născut la Sibiu şi este unul dintre părinţii astronautici. După el a fost numit craterul Oberth, survolat și de navele Apollo. Aici avem și o fotografie mai performantă de pe LRO (Lunar Reconnaisance Orbiter), cu coordonatele 62°24′N 155°24′E .
Şi pe Marte se regăsesc nume de origine românească. Astfel, Rhabon – numele antic al râului Jiu – a fost acordat unei văi de pe Marte prin care a curs lavă, o vale cu o lungime de 246 km.
Două cratere marţiene au nume româneşti: Iazu şi Batoş.
În apropierea craterului Iazu a fost coborât robotul Opportunity, care este declarat activ și azi, la 16 ani după termenul său de activitate programat. De la el avem imaginea următoare, din ziua Sol2239, la peste 6 ani de la lansarea sa. Un sol este o zi marțiană, puțin mai lungă decât o zi de pe Pământ. Durează aproximativ 24 de ore, 39 de minute și 35 de secunde. Un an marțian este de aproximativ 668 soli, echivalent cu aproximativ 687 de zile pe Pământ. „Sol”ul a fost adoptat inițial în 1976 în timpul misiunilor Viking Lander și este o măsură de timp utilizată în principal de NASA atunci când programează și descriu misiunile roverelor marțiene.
Batoș este cel marcat cu roșu pe harta de mai jos, cu coordonatele precizate în nomenclatorul Marțian al craterelor.
Sunt și asteroizi cu nume de români: nr. 6429 Brâncuşi; asteroidul nr 9253 Oberth; 9493 Enescu; 9494 Donici poartă numele astronomului Nicolae Donici; 9495 Eminescu; Biologul şi astronomul amator Jean Dragescocu nr 12498. Numărul 2331 poartă numele lui Constantin Pârvulescu: „2331 Parvulesco”. Un alt asteroid cu nume românesc este 4268 Grebenikov – un astronom de origine română.
Doar o parte dintre numele unor români în spațiu…
Acestea ar fi o serie de imbolduri serioase pentru generațiile tinere de a urma o carieră științifică sau artistică performantă, aidoma românilor imortalizați în hărțile cosmice.
Foto: NASA, https://planetarynames.wr.usgs.gov/Feature/638, Wikipedia
