Artist specializat în grafica de carte şi în banda desenată, Marian Mirescu s-a născut la 13 august 1956. A urmat cursurile școlii de artă din Craiova („Cornetti”), avându-l profesor pe Ion Hagiescu, care îi prevedea o remarcabilă evoluție ca pictor. Deși înzestrat pentru această artă, a preferat banda desenată, în cadrul căreia s-a impus ca desenator și scenarist, dar contând și ca promotor, prin comentarii aplicate și prin calitatea sa de editor specializat. Absolvent al Facultăţii de Filologie, specialităţile franceză-engleză, a publicat traduceri şi BD în revistele Anticipaţia, Jurnalul SF, Spaţii enigmatice, Orion, 467, în almanahul Ramuri şi Almanahul Anticipaţia, precum şi în cotidiane judeţene (Jurnalul de Dolj, Gazeta de Sud). A editat reviste de bandă desenată: Ah, BD!, Sanki şi Magazin Fantastic, acesta din urmă apărut în 1996 ca supliment al Gazetei de Sud din Craiova. A realizat coperte pentru Editura Cristian. Deţine premii naţionale decernate de ARSFan (pentru BD-uri proprii şi pentru publicaţia Magazin Fantastic); de asemenea, un premiu internaţional obţinut în Franţa (cu revista Ah, BD!). Stilul său presupune scenarii simple, uşor de povestit în imagini şi finalizate de regulă prin poante comice, de o agreabilă ironie. Subiectele au parte de un tratament jovial, discret caricatural. Autorul împinge această formulă degajată vizavi de temele şi personajele sale până la autocaricatura care îl înfăţişează fie în compania colegilor Viorel Pîrligras şi Valentin Iordache (într-o memorabilă celebrare simultană a artei preferate şi a berii de tradiţie oltenească), fie în condiţia de condamnat la truda de ocnaş perpetuu al benzii desenate, aşa cum apare pe coperta unuia dintre exemplarele revistei Sanki. A participat la numeroasele saloane de bandă desenată desfăşurate anual în România, la unele manifestări internaţionale din Franţa, Serbia şi Ungaria (bunăoară Salonul româno-ungar de BD de la Budapesta, din aprilie 2006). În viziunea sa, banda desenată românească trebuie să facă efortul de a se moderniza, apropiindu-se de resursele occidentale ale domeniului, iar una dintre soluții ar fi chiar adaptarea modelelor în vogă în spațiul occidental la personaje și scenarii potrivite universului românesc contemporan. Astfel, așa cum apreciază autorul, „Bulă este Tintinul nostru, plecatul nostru brambura prin lume”, iar lui Pif și altor figuri active în paginile albumelor tipărite la Paris și Bruxelles li se vor căuta imagini în oglindă printre sugestiile extrase din folclorul urban românesc. Un extraterestru rătăcit printre aventuri comice în banalitățile Pământului poartă imposibilul nume Prz.
Mirescu atribuie formarea sa ca scenarist și desenator de BD influenței cuceritoare a artistului francez Pierre Pascal, co-fondator și director, la începutul anilor ‘90, al festivalurilor de la Angoulême și Grenoble, dar inițiator și al unor mișcări de acest profil în Spania și România. „Primele saloane BD organizate în România, sub semnul francofoniei, se datorează expertizei şi entuziasmului acestuia: 1991, 1992, 1993… sau Bucureşti, Timişoara, Craiova… Pierre Pascal le-a inspirat și a fost parte din aceste prime ediții”, își amintește autorul nostru. Într-o mișcare abia recent lansată la noi și încă debusolată în manifestări, sfaturile experimentatului francez vor fi urmate fără discuție, bunăoară cele privind conținutul tematic al noii îndeletniciri: „Abordaţi subiecte originale, de aici, din ţară. Asta se aşteaptă de la voi. Astfel veţi stârni interesul lumii”. Sau: „Trebuie să găsești o temă și o adevărată aventură pentru personajul tău, continuând să te folosești de el pentru a însufleți revista”. Este ceea ce autorul nostru va și face, împreună cu alții formați alături de el, între care Valentin Iordache, Viorel Pîrligras, Cătălin Gospodin, Cristian Loghin-CORTO, Sandu Florea, Mircea Arapu și alții. Unul dintre proiectele sale de tip „horror”, intitulat Monștri, este chiar cel cu care a participat în 2010, tot la Belgrad (unde cu un an mai înainte primise premiul festivalului de specialitate al sârbilor): un ansamblu de lucrări ale creatorilor de BD români, inspirate din teme mitologice naționale. A participat, de asemenea, la proiectul „Istoria Benzii Desenate Românești”, print și video cuprinzând majoritatea artiștilor specializați la noi, și pe care Institutul Cultural Român din New York l-a organizat în mai 2011 sub titlul: I Am Not Legend. Romanian Comics Look Back at New York City.
Cristian Ioan Păcurariu şi Marian Mirescu, încasând „cecul” de 1.000 de euro, la Festivalul de la Belgrad, ediţia 2009
