Provocările științei în secolul XXI (1)

Mediul social reacționează la ideile parazite lansate îndeosebi în ultima decadă a secolului XXI, derivate din teoria conspirației. Iată cîteva dintre acestea ce au găsit teren prielnic de răspândire prin rețelele de socializare, mizând pe receptarea emotivă, atașamentul față de o persoană care a postat, distribuit, preluat știrea respectivă sau pur și simplu ca rezultat al impactului manipulator al unei știri de senzație. Fără a sublinia în special tipurile de personalitate mitomană, ce înclină să creadă în cele mai fanteziste știri, bazându-se pe intuiția sa centrată pe interpretarea ezoterică a tuturor fenomenelor naturale sau sociale.

Omul s-a dezvoltat exponențial în ultimile secole tocmai datorită aplicării cunoștiințelor selective, științifice, a dezvoltării școlilor ca instituții de selectare și transmitere a cunoștințelor dobîndite, de cercetări și creeri de baze de date pe care diverse instituții implicate în cercetare și tehnologie le-au îmbogățit cu noi descoperiri și invenții, generație după generație.

March for Science in Los Angeles, California 22 Aprilie 22, 2017. Evenimentul coincide cu Ziua Pământului și cu  decizia președintelui Donald Trump de a tăia fondurilor de cercetare și mediu. (Photo Ronen Tivony/NurPhoto)

Tocmai pentru conștientizarea rolului științelor în prezentul și viitorul omenirii au loc evenimente de impact mediatic, cum ar fi „Ora Pământului”, marșul pentru știință, ziua fără fumat, ziua pedalării pe bicicletă, ziua mersului pe jos, și altele.

https://www.marchforscience.com/event-details/

Redăm mai jos unele dintre cele mai nocive idei anti-științifice propagate de diverse persoane sau grupuri de interese.

1. Vaccinările sunt dăunătoare, pot crea autism, dăunând iremediabil stării de sănătate. 

Pornind de la teoria că vaccinurile sunt create de societăți corporatiste mânate de ordinul prim de a face profit cu orice preț, ceea ce este un principiu cu cazuri evidente de probare în unele situații concrete. Dar se eludează evidențele statistice care demonstrează fără tăgadă scăderea mortalității în cazul maladiilor grave care afectau umanitatea cu un secol în urmă, pe vremurile dinaintea inventării  vaccinurilor contra rubeolei, poliomelitei, hepatitei B, tuberculozei, rujeolei, tetanosului, difteric, etc. Organismele sunt ușor diferite între ele, e adevărat. Unele persoane au o sensibilitate accentată la viruși, ceea ce le declanșează reacții ale sistemului imunitar violente, cu ravagii uneori, punînd în pericol organismul întreg. Cazurile acestea sunt uzual sub 1%. Pentru aceste persoane dozajul trebuie redus,se pot oferi soluții alternative, aceasta presupune o monitorizare atentă a acestor persoane, o dedicare a medicului de familie și specialiștilor, pentru a găsi tratamentul optim care ține sub control reacția la vaccin. Pregătirea cadrelor care se ocupă de aceste cazuri trebuie să fie la înălțimea așteptărilor.

Foto: Un Hummer 100% electric participă la Marșul pentru Știință, condus de astronautul  Garrett Reisman

2. Organismele modificate genetic sunt dăunătoare sănătății

Selecțiile genetice prin încrucișare, polenizare dirijată, altoire, și alte metode ”clasice” sunt utilizate de sute de ani, ele realizînd o diversificare genetică pe care natura ar fi făcut-o aleator, într-un timp statistic mai mare. Cunoscînd principiile ștințifice care stau la baza influențării transmiterii ADN la specii de plante și animale nu am făcut decît să facem o producție mai profitabilă nouă selectînd soiurile obținute prin aceste metode. Faptul că dezvoltarea tehnologică ne dă mai multe unelte și un cîmp de acțiune mai precis măsurabil, prin studierea fondului genetic al plantelor a dus la posibilitatea creeri unor hibrizi cu potențial cantitativ mai mare. Desigur că modificările pot duce la scăderea proprietăților legate de gust în sensul pierderii unor elemente pe care plantele se sintetizau în vechile tipare genetice. Este doar opțiunea consumatorilor de a alege ce dorește să cumpere, între soiurile de mere mai mari, care arată ca cele de plastic, identice, fără pată și culori uniformizate sau cele tradiționale, crescute în mediul natural. Cererea pieței dictează ce să se cultive, nu vreo ocultă care ar vrea să otrăvească încet lumea. Ține de gustul și educația fiecăruia dintre noi  ce produs va fi solicitat de la comercianți și producători. Oricum nu există nici o deosebire de ”infestare” prin modificare genetică, analogia cu dopajele cobailor cu substanțe chimice fiind exagerată și neconformă. Un hibrid e introdus pe piață doar după un număr de ani de testare și verificare a proprietăților sale.  Nu s-a descoperit nici un motiv de îngrijorare a utilizării procedurilor de modificare a structurii ADN pe care oricum natura o practică periodic, încă de la prima celulă vie ce s-a dezvoltat pe Terra, și care a dus la diversificarea în milioanele de specii de plante și animale. Trebuie subliniat că e nevoie de modificări genetice, natura a arătat că doar în felul acesta viața a rezistat cataclismelor cosmice ce au dus aproape la extincție, în mod repetat, în procente semnificative, estimate la pierderi de la 80 pînă la 98% ale formelor vii din diferitele perioade de dezvoltare ale Terrei. Dealtfel, specialiștii geneticieni au concluzionat că toate ființele de pe Terra au un strămoș comun, fie ele plante, fie organisme unicelulare, fie animale. Dacă nu ar fi avut loc modificările genetice, lumea de azi ar fi arătat ca un ocean populat pe alocuri doar de protozoare, cu aerul probabil irespirabil, neexistând fotosinteză care să genereze oxigen, cu uscatul arătînd aidoma pustiurilor venusiene sau marțiene.

Garrett Reisman, îngrijorat de viitorul planetei în care fiul său, de 6 ani acum, poate nu va mai găsi suficientă apă potabilă.

Cunoscutul prezentator al serialului științific COSMOS, seria nouă, astrofizicianul Neil deGrasse Tyson, trage un semnal de alarmă într-un clip de 30 secunde, îndemnăndu-ne să nu renunțăm la ceea ce ne definește ca ființe cugetătoare și creeatoare ale unui habitat, responsabile de viitorul nostru ca specie locatară a planetei albastre.

Puteți propune și alte provocări ale științei, pentru discuțiile din viitoarele episoade.
Moderator: Adrian Bancu  Credit foto: Calla Cofield/Space.com