Foto: www.universetoday.com
În deceniul trei al secolului XXI, NASA și Agenția Spațială Națională Chineză (CNSA) intenționează să trimită astronauți pe Marte, însă, acest obiectiv ambițios necesită multă planificare, cercetare, anticipare și pregătire pentru toate provocările potențiale în avans, iar printre acestea, sănătatea și siguranța astronauților sunt primordiale.
Pe lângă pericolele asociate cu timpii lungi de tranzit – radiațiile și efectele perioadelor lungi în microgravitație – există problema planetei Marte în sine. Pe lângă expunerea la niveluri ridicate de radiații, gravitația marțiană este de aproximativ 38% din cea a Terrei, iar acest lucru are potențialul de a duce la riscuri pe termen lung pentru sănătate.
O echipă internațională de cercetători studiază în prezent modul în care gravitația marțiană va afecta un aspect cheie al sănătății umane: mușchiul scheletic, mușchi, care este cel mai abundent țesut din corpul uman (reprezentând peste 40% din masa corporală totală), fiind esențial pentru mișcare și sănătate metabolică. Mai mult, acest țesut este deosebit de sensibil, iar o gravitație mai scăzută ar putea duce la pierderea substanțială a forței musculare, a dimensiunii și a performanței. Prin urmare, este important să se determine cum se va comporta acest țesut muscular în mediul marțian.
Echipa de cercetare a fost compusă din oameni de știință care, pentru experimentul lor, au studiat modul în care gravitația mai mică a afectat țesutul muscular scheletic la 24 de șoareci trimiși la modulul experimental Kibo al JAXA. Acești șoareci au fost apoi plasați într-un dispozitiv centrifugal dezvoltat de JAXA, numit Sistemul de Cercetare a Gravitației Artificiale Multiple (MARS), unde au fost supuși la patru niveluri diferite de gravitație – microgravitație, 0,33 g, 0,67 g și 1 g – pe o perioadă de 28 de zile. Șoarecii au fost supuși unor teste pre-zbor înainte de lansare la Centrul Spațial Kennedy al NASA, unde au fost returnați pentru prelevare de probe după zbor.
Probele au fost apoi examinate de oamenii de știință de la Laboratorul de Metabolism și Biologie Musculară din cadrul Departamentului de Nutriție al Universității din Rhode Island (URI), iar rezultatele lor au demonstrat colectiv că 0,67 g este un prag critic pentru atenuarea atrofiei musculare cauzate de zborurile spațiale prelungite. În plus, o analiză a plasmei sanguine a șoarecilor a identificat 11 metaboliți care au prezentat modificări dependente de gravitație, sugerând că ar putea servi ca potențiali biomarkeri pentru monitorizarea adaptărilor fiziologice la astronauți.
„Deoarece această misiune a avut ca scop evaluarea gravitației ca un continuum, am fost perfect poziționați pentru a vedea dacă rezultatele noastre de la sol au avut rezultate similare atunci când s-a aplicat o sarcină mecanică redusă pe orbită”, a transmis echipa cercetătorilor, potrivit site-ului www.universetoday.com.
O concluzie din acest studiu este că viitoarele misiuni pe Marte vor trebui să țină cont de atenuarea pierderii masei musculare scheletice în timpul lungii tranziții dintre Terra și Marte pentru ca astronauții să își mențină mobilitatea, forța musculară și să efectueze operațiuni științifice regulate. Același lucru este valabil și pentru sănătatea lor fizică la întoarcerea pe Terra.
