Până în ani 2030 vom dispune de o putere
demiurgică, datorită hibridării creierului
nostru cu nanocomponente electronice
– Raymond Kurzweil, 2016

 

12 întrebări despre transumanism

de

Laurent Alexandre și Jean-Michel Besnier

 

Cărticica asta a apărut în 2016, motiv pentru care inițial am desconsiderat-o, gândindu-mă că pe acest subiect cam știu la ce nivel eram cu zece ani în urmă. S-a dovedit a fi o prejudecată. Practic toate subiectele legate de transumanism sunt abordate, iar nivelul de cunoștințe și ce era deja posibil în 2016, m-au dat pe spate.

Despre subiect citisem în urmă cu câțiva ani în „După sfârșitul istoriei”, scrisă în 2021, un dialog între Mathilde Fasting și Francis Fukuyama, unde erau expuse temerile legate de etica acestor îmbunătățiri aduse omul biologic.

Cartea este scrisă sub forma unui dialog între Laurent Alexandre – medic chirurg și director al companiei NBIC Finance și Jean-Michel Besnier – profesor de filosofie la Sorbona și doctor în științe politice. În esență cei doi se pun de acord că avansul tehnologic este inevitabil iar dorința omului de a fi scutit de suferință și chiar de a trăi mai mult este una legitimă. Dar, pentru că transumanismul ridică și probleme de etică, pozițiile asumate de cei doi sunt nuanțate când nu sunt chiar divergente.

Termenul de transumanism a fost inventat în 1957 de Julian Huxley, fratele lui Aldous, autorul cărții „Minunata lume nouă”. El era un eugenist de stânga, din interbelic, convins că manipularea biologică putea permite creșterea nivelului de trai al claselor muncitoare.

Tehnologiile implicate în această evoluție post biologică a omului și a omenirii sunt nanotehnologia, biotehnologia, informatica și științele sociale, reunite sub numele de NBIC.

Google este unul dintre companiile care s-au implicat de la început în transumanism. Ei finanțează compania Singularity University, condusă de Ray Kurzweil, autorul cărții „The Singularity is Near” (2005), instituție care pregătește specialiști NBIC. Tot Google a înființat în 2013 compania Calico, dedicată prelungirii duratei de viață a omului.

Titlul cărții este unul catchy dar din tot capitolașul dedicat acestui subiect ce mi s-a părut demn de reținut nu a fost că vom avea jucării erotice cu IA ci faptul că oamenii pot alege să perceapă un robot ca pe un partener emoțional. Asta mi se pare trist și periculos. Cartea dă exemplul filmului „Her” (2013), eu îmi amintesc de o recentă „căsătorie” a unei japoneze cu ChatGpt-ul din telefonul ei, eveniment postat de net.

În ceea ce privește reproducerea umană, sexualizată, ea este unul dintre subiectele cele mai interesante pentru NBIC, pe lângă înlăturarea bolilor, viață mai lungă și argumentări variate. În anul 2012 japonezul Shinya Yamanaka a primit premiul Nobel pentru Medicină pentru tehnica celulelor stem IPS care permite obținerea de ovule și spermatozoizi din celule care se găsesc sub piele. Putem face un șoricel plecând de la doi masculi. Laurent spune: aplicarea acestor tehnici la specia umană e doar o chestiune de timp, iar asociațiile de homosexuali vor milita pentru grăbirea acestui proces. Și cred că știe ce spune căci ne descrie și metoda prin care cuplurile de gay din Franța „fac rost” de un copil. Piețele din SUA și Asia sunt bine organizate: cumperi un ovul personalizat și închiriezi un uter pentru 9 luni.

Ectogeneza, adică incubarea fătului în afara corpului mamei, va deveni norma în următorii ani, dacă e să ne luăm după predicțiile unor oameni de știință. Metoda, care ar elimina sarcina și nașterea, eliberând definitiv femeia de aceste constrângeri, ar crea și un mediu propice pentru intervenții genetice asupra viitorului copil în scopul reducerii riscurilor unor boli grave dar și unele făcute din simple rațiuni estetice – vrem copii frumoși.

Omul ameliorat vs. omul augmentat vs. cyborg.

Se fac clarificări și-i bine așa, ca să avem și noi proprietatea termenilor. Deci termenul enhancement s-a tradus prin augmentare, nu prin ameliorare, căci în opinia transumaniștilor ameliorate sunt doar rasele de animale. Omul este o ființă aspirațională, modificările sale sunt făcute spre evoluție, spre atingerea potențialului promis lui de toate religiile care contează. Cyborgul este însă o combinație de biologie cu dispozitive cibernetice care se autoregleaza. Renunțarea la autonomie îl sperie pe Jean-Michel. El spune: Fuziunea cu mașina se realizează în detrimentul umanului. Ea presupune negarea biologicului care păstrează o marjă de incertitudine în funcționare sa, un aspect aleatoriu.

Impactul social al avansării tehnologiilor NBIC este privit și din perspectiva socio-politică. Opoziția dintre bioconservatori și transumaniști ar putea restructura spațiul politic. Tehnologiile NBIC vor provoca implozia partidelor politice, spune Laurent. De asemenea sistemul meritocratic care susține capitalismul se va risipi ca fumul în fața dispariției specializărilor umane înlocuite de IA-uri. Capitalismul nu va supraviețui în fața mașinilor inteligente.

Democrația va avea și ea de suferit. Jean-Michel este îngrijorat – era deja îngrijorat acum 10 ani, nu știu cum este el astăzi – de social media care ne țin pe internet și spune: Orice am face Homo communicans consimte să nu mai existe decât în trecere, în goana spre înainte, confundând bucuros aclamația demagogică cu deliberarea, exhibiționismul cu încrederea, transparența cu autenticitatea.

Între timp, Anthropic, creatorul lui Claude – un LLM (Large Model Language) – a intrat în conflict cu Pentagonul și a fost scos din contractele cu statul, fiind etichetat ca risc pentru securitatea națională. Însuși președintele Trump a făcut anunțul pe X. Din ce înțeleg eu, Pentagonul dorea să utilizeze sistemele firmei pentru supravegherea cetățenilor și chiar pentru arme autonome. Anthropic a refuzat. Știu că n-are legătură cu transumanismul per se, dar are legătură cu evoluția inteligenței artificiale și utilizările ei.

 

O găsiți fizic aici.