Apărut recent la Editura Creator, volumul de povestiri Amurgul elkilor al Rodicăi Bretin este o uluitoare tapiserie de cuvinte ţesută din întâmplări şi personaje de acum 30.000 de ani, un subiect unic până acum în literatura română. Oamenii cavernelor nu erau diferiţi faţă de noi, constată autoarea, aveau probleme existenţiale mereu actuale, care izbutesc să emoţioneze şi să convingă un cititor al secolului 21. Lumea prezentului nu este cu nimic diferită faţă de cea din zorii omenirii. Tehnologia a evoluat, dar sentimentele nu s-au schimbat deloc, psihologia umană confruntându-se cu aceleaşi drame retrăite de mereu alte generaţii, cu întrebări ce încă nu şi-au găsit răspuns oricâte râuri de cerneală au făcut să curgă filosofii ori scriitorii.

 

Despre povestirile din Amurgul elkilor, publicaţia italiană „Corriere Veneziano“ remarca: „Dovedind o uimitoare putere de evocare, Rodica Bretin reînvie spectaculos, aproape cinematografic, lumea Cuaternarului târziu. Nu doar cea sălbatică, violentă, fără cruţare a neanderthalienilor, ci şi fascinanta epopee a oamenilor de Cro-Magnon, în care eroii înfruntă adversari redutabili, monştri sau catastrofe naturale – totul în numele unui altfel de viitor“.

 

        Povestirile Rodicăi Bretin nu se hrănesc numai din revărsări de evenimente, din suspansul aventurii, ci şi din atmosfera de lirism în care autoarea înfăşoară o istorie simplă, nesofisticată. Fragmentele de frescă dinaintea timpului încep surprinzător, pregătind o avalanşă de imagini, tensiunea povestirilor se naşte din acţiunea alertă, dar şi din zăbava asupra amănuntului simbolic. În felul acesta, istorisirile prozatoarei se transformă într-o parabolă ce vizează când condiţia umană, când avatarurile cunoaşterii, când categoriile mari ale eticului.

Prozele din acest volum reprezintă o imersiune ficţională în epoca de piatră a fiinţei şi conştiinţei umane. „Amurgul elkilor” nu seamănă cu nimic din ce s-a scris până acum în literatura autohtonă, originalitatea fiind unul dintre atuurile cărţii.

În plan ideatic, autoarea demontează un adevăr paradoxal: oamenii cavernelor nu erau neapărat inferiori celor de astăzi, ci diferiţi. Iar unele caractere s-au pierdut irevocabil, cum ar fi capacitatea neanderthalezilor de a se naşte cu „memoria speciei”, posesori ai cunoştiinţelor acumulate de generaţiile anterioare.

Rodica Bretin remarcă aportul individualităţilor – lideri şi elite − în opoziţie cu mulţimile-turme. Aceştia au curajul de a lupta cu forţe superioare, chiar având şanse minime de reuşită şi tocmai lor li se datorează progresul omenirii. Totuşi, uneori selecţia naturală acţionează haotic, supravieţuind doar cei mai norocoşi, astfel încât zorii civilizaţiei nu au fost o perioadă paradisiacă, de armonie cu natura, ci un purgatoriu evoluţionist. Unele fragmente ale cărţii aduc o atmosferă aproape apocaliptică, însă ceea ce pare un sfârşit se vădeşte a fi un început de lume. (Mircea Do reanu)

 

Rodica Bretin s-a născut la Braşov, oraş în care a revenit după trei decenii de activitate literară în Bucureşti. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi autoarea a 36 de volume din domeniile fantastic-realist, istorie, paranormal, frontierele cunoaşterii.

Volume de beletristică publicate: Efect Holografic (1985); Şoimul Alb (1987); Uriaşul cel Bun (1989); Drumul fără Sfârşit (1991); Cel care Vine din Urmă (1993); Lumea lui Hind (1998); Omul de Nisip (2000); Fecioara de Fier (2002; 2006; 2014; 2017); Cetatea fără trecut (2015); Fortăreaţa (2016); seria de romane Protectorii (2017-2019); Casa fără cărţi (2020).

Cărţi din domeniul frontierelor cunoaşterii: Dosarele Imposibilului (2003); Tunelul Timpului (2003); Poarta Vrăjitoarelor (2004; 2015); Poltergeist – atacatori invizibili (2005); Misterul Lumilor Paralele (2006); Naufragiaţi în Timp (2006); Călătorii în timp şi lumi paralele (2015); Războinicii Nordului (2015); Cronicile Imposibilului (2015); Ecouri din tenebre (2016).

A publicat proză, eseuri, articole în reviste literare din România (Viaţa românească, Convorbiri literare, Opt motive, Curtea de la Argeş, Egophobia, Libris, Utopiqa, Helion, Galaxia 42, Hyperion, Vatra Veche, Famost) şi din străinătate: The Historian (Marea Britanie), Antares (Franţa), Cirsova Magazine, Gracious Light, Four Star Stories (SUA) Teoria Omicron (Ecuador).

A primit numeroase premii, printre care „Premiul COLIN, categoria volum de proză scurtă fantastică“ pentru Cetatea fără trecut şi „Premiul OPERA OMNIA“, decernat la cea de-a 40-a ediţie a Convenţiei Naţionale a cluburilor şi autorilor de science-fiction din România, Timişoara 2019.