Cum ar fi să urmărim evoluția vieții în direct?
Întrebarea aceștia și-au pus-o cercetătorii de la Universitatea din Arizona, vrînd să revadă pe viu cum trăiesc și cum evoluau organismele de acum milioane sau miliarde de ani, reproducându-le ADNul în laborator. Acolo unde fosilizarea a lăsat gene recognoscibile sau din organisme bine conservate în timp, sau după sinteza genetică ce determină vechimea anumitor gene, rezultă mai multe metode de atacare a realizării acestui scop.
Tehnica, cunoscută sub numele de renaștere a genei ancestrale, introduce genele vechi în bacteriile moderne de E. coli. „Organismele pot functiona bine chiar si atunci cand au fost inginerizate cu o gena esentiala de peste 700 de milioane de ani”, spune autorul studiului, Betül Kaçar, o cercetătoare astrobiolog de la Universitate. Deși au același ADN, ele nu evoluează exact la fel, pentru că evoluția este rezultatul adaptărilor la condițiile istorice petrecute doar într-o anumită succesiune de evenimente, într-un ansamblu imposibil de repetat în toți parametri din trecut. Tot așa cum doi gemeni monozigoți despărțiți pot avea vieți complet diferite, în două locuri separate, în condiții diferite.
Cercetarea a fost publicată în „Journal of Molecular Evolution”.
Profesorul George Church de la Universitatea Harvard avansează ideea că în doi ani de lucru s-ar putea realiza un hibrid genetic mamut-elefant care ar putea fi născut de o femelă elefant, pentru a fi studiat. Chiar s-ar putea renaște specia, dacă s-ar fixa acest obiectiv și s-ar finanța cercetările. Specia a avut extincția acum „doar” 4000 ani, iar exemplare sau bucăți bine congelate s-au descoperit în Siberia. Se pare că o schimbare climatică bruscă a surprins familiile de mamuți în acea zonă, întrucât moartea lor a fost foarte rapidă, în doar câteva ore.
„Resurecția” mamutului a devenit o perspectivă realistă datorită tehnicilor revoluționare de editare a genei care permit selectarea și inserția precisă a ADN-ului din specimene înghețate. Church a ajutat la dezvoltarea celei mai răspândite tehnici, cunoscută sub numele de Crispr / Cas9, care a transformat ingineria genetică din 2012, când a fost prima dată demonstrată. Derivată dintr-un sistem de apărare folosit de bacteriile pentru a se apăra de viruși, metoda permite manipularea prin „tăiere și lipire” de bucăți de ADN cu o precizie nemaivăzută înainte.
Recreerea unui ou de dinozaur din perioada cretacică e o și mai mare provocare, dar, pentru a elimina suspiciunile unui „Jurasic Park” a la Spielberg, se vizează o specie ierbivoră, pitică sau una zburătoare (Archaeopterix).
(după Journal of Molecular Evolution, The Guardian, Space.com)
