Eu m-am împotrivit adeseori, în van, mă împotriveam dar Bebe tot mă căra cu el la meciurile de box, de baschet, la concursuri de frumuseţe, la parada modei, la hipodrom, pe la întâlniri electorale. Îi plăcea să parieze pe cai albi. Numai pe cai albi. Odată a cîştigat 50.000 de lei. Am fost foarte fericiţi. Mi-a cumpărat o blană de bizam și un acvariu de argint. Iar el a găsit nu ştiu unde un hîrb de Mercedes. Decapotabil. O săptămînă întreagă m-a plimbat prin oraş sub pretext că vrea să-i încerce frînele. Aiurea! Îi plăcea să-l vadă lumea. Cunoscuţii, vecinii, prietenii, rudele. Să le crape fierea. Aşa spunea.
Nu prea se exprima literar. Ochii îi străluceau. Îşi freca mîinile. Cânta. Fluiera.
Claxona ca un apucat. Într-o sâmbătă n-am mai vrut să urc alături de el sub pretext că-mi era rău. Nu m-a crezut. A plecat bombănind. Nu şi-a luat pastilele contra flăcărilor. S-a răsturnat dincolo de bariera spre capitală. L-au scos nişte femei. Avea arsuri serioase. Multă vreme am avut o grămadă de remuşcări. Poate că dacă m-aş fi purtat altfel cu el nu s-ar fi accidentat. Mercedesul a fost ridicat de un android de la RAGC care, acolo, la locul accidentului l-a transformat, în mai puţin de jumătate de oră, într-un cub de fier vechi. Avea o presă uriaşă care m-a înspăimîntat pur şi simplu. Lui Bebe nu i-am povestit niciodată cât de uşor s-a transformat mașina lui într-o formă geometrică perfectă.
- Nebuno, era să mor! Dacă mi-aș fi luat pastiluțele inventate de Coandă… Spune drept, ai vrut să mor?! Broscuțo, mă calci pe nervi !
Oh, Bebe era un cocalar cam nesuferit. Iar eu eram o broscuță celebră. E drept, în celulă cu pesedistul Năstase, am învățat tot felul de filozofii înalte dar nu tânjesc după vremurile alea. Bebe e un cocalar nesuferit dar e natural și haios. Și mie îmi place de el. Dar mai mult îmi place de domnul Einstein. Domnul Einstei e surprinzător, l-am văzut ieri, era cu bicicleta, ce știre demențială, să te lase fără suflare, da, pot să-ți imaginezi asta și poți să-ți imaginezi așa ceva pentru că universul e vălurit, l-am văzut și pe Aristotel, l-am văzut și pe Platon, se certau în Piața Chibrit, pare lipsit de logică, nu-i așa ? Dar lasă-i, să vezi ce comedie cu domnul Einstein, pe cuvânt dacă mint. Domnul Einstein a zis odată că universul e ca o moluscă, fapt ce l-a contrariat foarte tare, da, pe bune, chiar foarte tare. Eu zic însă că universul e vălurit dar domnul Einstein n-a avut curajul să zică asta. Uite, vezi, Bebe, lumea e tare ciudată, unde te uiți, uită-te la mine, așa, stai locului, nu te mișca, o să-l sperii, e chiar domnul Einstein, e cu bicicleta, livrează pizza con patate la domiciliu, nu e pizza, e universul lui așa ca o moluscă, vezi, asta e cu nebuna de cosmogonie, te binedispune ca o masă de prânz copioasă, ah, Bebe, stai cuminte, nu mă mai pișca de fund, derbedeule!
