Terra și Marte s-au asemănat mult în tinerețea lor. În urmă cu patru miliarde de ani, ambele planete aveau mări vaste și calde, dar, în timp ce Terra și-a păstrat oceanele, apele lui Marte s-au evaporat sau au înghețat sub suprafața sa prăfuită. Nu este clar motivul pentru care aceste două lumi au luat astfel de căi divergente, deși poate sta în originile apei lor.

Pe baza studiilor geologice, oamenii de știință au aflat că ciclul apei de pe Terra părea să se fi stabilizat devreme. Din urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani și până astăzi, apa a avut o prezență stabilă pe Terra, însă, pentru Marte, lucrurile sunt mai puțin clare.

Mineralele argiloase acoperă aproximativ 45% din suprafața marțiană și datează din perioada cunoscută sub numele de „Noahiană”, care variază de la 4,1 la 3,7 miliarde de ani în urmă. Se pot vedea dovezi ale fluxurilor de apă cu 3,7 până la 3,0 miliarde de ani în urmă, în ceea ce este cunoscut sub numele de perioada Hesperiană. În perioada Amazoniei, care datează de acum 3 miliarde de ani până astăzi, Marte pare să fi fost în mare parte uscat. Avem puține dovezi despre cea mai timpurie perioadă a lui Marte, cunoscută sub numele de pre-Noahiană.

Un nou studiu analizează epocile marțiane pentru a ne oferi o privire asupra primei epoci a lui Marte și provine de la un meteorit marțian cunoscut sub numele de „Frumusețea Neagră”.

Se știe că aproximativ 200 de meteoriți au venit de pe Marte și în prezent sunt singurele mostre fizice de pe Marte pe care le avem pe Terra. Unul dintre meteoriții mai mari a fost descoperit în Sahara de Vest în 2011 și este supranumit „Frumusețea Neagră” datorită culorii sale negre. Este făcut din material vechi de aproximativ 4,4 miliarde de ani și conține mai multă apă decât orice alt meteorit marțian. Dar, din moment ce a fost ejectat de pe Marte doar cu 1,5 miliarde de ani în urmă, este dificil de determinat dacă „Black Beauty” s-a format într-un mediu umed sau dacă a câștigat apă în perioada Noahiană sau Hesperiană.

Acest nou studiu nu se concentrează pe „Black Beauty” în ansamblu, ci mai degrabă pe mici cristale de zircon încorporate în el. Aceste cristale pot fi datate la 4,48-4,43 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că s-au format în perioada Pre-Noahiană. Ceea ce este interesant este că cristalele au straturi de fier, aluminiu și sodiu într-un model cunoscut sub numele de „zonare oscilativă”. Deoarece zirconul este de origine magmatică, acest tip de bandă este aproape nemaiauzit în cristalele de zircon. Pe Terra, există un singur loc în care apare un astfel de model, care este în gheizerele hidrotermale, cum ar fi cele găsite în Parcul Național Yellowstone.

Prezența acestor cristale în Black Beauty demonstrează nu numai că Marte a fost umed în perioada Pre-Noahiană, ci și că a fost activ din punct de vedere geologic cu ventilații termice calde. Orificiile similare de pe Terra ar fi putut declanșa formarea vieții în lumea noastră. Dacă viața a existat vreodată pe Marte este încă o întrebare fără răspuns, dar este clar că condițiile pentru viață pe Marte au existat chiar în istoria sa timpurie.