Azi, 25 martie 2025, se împlinesc 44 de ani de la apariția primului număr al
revistei tipărite HELION.
Începuturile acestei prestigioase publicații se regăsesc în rândul componenților
clubului HELION, club ce s-a înființat în 18 martie 1980, an în care, în toamnă,
era organizată o ediție a Convenție Naționale la Timișoara (Clubul HELION a
fost co-organizatorul acestui eveniment), iar în cadrul acesteia a fost lansat un
microfanzin al Clubului HELION, ce s-a tipărit în 200 de exemplare.
La Casa Tineretului, în luna decembrie a anului 1980, liderul clubului HELION,
profesorul Cornel Secu, avea să anunțe direcțiunea acestei instituții despre
viitoarea revistă a clubului, fără să dezvăluie numele acestei publicații.
În 25 martie 1981, se putea citi prima ediție a revistei HELION, revistă care
aducea vestea bună a S.F.-ului din România. Sigur, trăind în vremuri totalitare,
primul număr al acestei reviste nu a fost privată de cenzură.
În cuvântul introductiv al revistei, scris de profesorul Secu, responsabilii cu
cenzura din comitetul județean al tinerilor comuniști aveau să schimbe câteva
fraze, astfel încât revista să fie în acord cu vremurile, încercând astfel să o
arondeze ideologic partidului unic de atunci. Pe revistă a fost inscripționată linia
partidului unic, aceasta fiind destinată, potrivit voinței comuniștilor, „pentru
educația tineretului revoluționar”.
Toate materialele primului număr ale revistei HELION au fost strânse în lunile
decembrie 1980 și ianuarie 1981, primul număr nefiind distribuit la București,
ci numai în Regionala P.T.T.R., Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara și Arad.
La început, colegiul de redacție a întâmpinat dificultăți în editarea revistei,
pentru că programul de tipărituri al județului era un program ținut de secția de
propagandă a partidului comunist din județ, iar în acele vremuri nu se putea
tipări nimic fără vizele secției de propagandă.
Revista era atrăgătoare din punct de vedere al conținutului, cititorii regăsindu-se
în paginile acesteia. Echipa redacțională primea mesaje de încurajare, telefoane,
număr de număr paginile revistei aveau ceva nou, atractiv. În acele vremuri nu
era ușor de editat o astfel de revistă, însă, totuși, în acest gen de literatură,
echipa redacțională a reușit să găsească în numeroase rânduri căile prin care să
se exprime cât de cât liber, oamenii regimului, cei din secția de propagandă,
nefiind destul de pregătiți în acest domeniu, erau de multe ori depășiți de
exprimările acestei literaturi, conținutul textelor fiindu-le mai puțin clar, cu
mute ambiguități, echipa de redacție a revistei HELION reușind prin această
„literatură esopică” o primă victorie împotriva regimului totalitar de atunci.
De amintit că, din numeroasele numere ce au apărut, 67 dintre acestea au fost
scoase pe mijloacele tehnice ale familiei Secu, profesorul Cornel Secu putând fi
considerat în perioada de început a revistei un adevărat „argintul viu” în apariția
ei.

În prozele publicate în paginile revistei nu erau aluzii directe la regimul totalitar
din acele vremuri. Erau proze în care se găseau și personaje dictatoriale, dar
puse într-o „civilizație cosmică” și nu terestră, astfel fiind greu de repudiat de
reprezentanții regimului. În textele prozelor nu se făcea referire nici la țară, nici
la sistem, iar atunci când secția de propagandă se mai prindea de unele aluzii la
persoana dictatorului, astfel de texte erau trunchiate și se eliminau acele pasaje
care erau considerate „periculoase”.
Prima ediție a revistei HELION a avut un tiraj de 7.500 de exemplare, prețul de
producție al revistei fiind achitat din reclamele din paginile publicației, acestea
aducând „Helion”-ului un venit consistent. Distribuția revistei se făcea prin
direcția regional de poștă și telecomunicații, iar odată cu apariția celui de-al
doilea număr, HELION a fost distribuită în toată țara.
Datorită echipei redacționale, a materialelor de calitate publicate în paginile
revistei, HELION-ul a atras atenția lumii SF de pe mapamond, fiind premiată.
Astfel, la Convențiile Europene de la Brighton, din anul 1984 și de la San
Marino, din anul 1988, revista HELION a fost premiată, prestigioasa revistă
regăsindu-se și în cea mai mare bibliotecă din lume destinată literaturii S.F.,
biblioteca din Liverpool.
Lovită de probleme financiare, între 1991 și 1993 revista HELION nu a mai fost
editată, inflația galopantă din acei ani oprind apariția prestigioasei reviste.
În anul 1994 și 1995 au apărut șase numere ale HELION-ului (patru în ʼ94 și
două în ʼ95) în format A5. În acei ani, revista a apărut ca publicație a Asociației
Române de Science-Ficțion (A.R.S.F.A.N.) și a fost publicată de „Sedona”, iar
cele șase numere au avut distribuție națională și un tiraj de 5.000 exemplare.
În formatul A5, revista nu a mai reușit să acopere cheltuielile de distribuție, iar
asta pentru că nu mai aducea reclame în paginile ei, așa cum a fost în perioada
de început.
După anul 1995, considerându-se un efort financiar prea mare pentru a fi
tipărită, HELION nu mai apărut, revista nemaifiind publicată până în anul 2006,
în acel an fiind editată din nou, cu un tiraj de 5.000 exemplare, din care s-au
vândut aproximativ 3.700. Edițiile viitoare tirajul a scăzut, la 4.500, apoi la
4.000, iar de aici a coborât tot mai mult.
În perioada de după anul 2008 (în acea perioadă de criză economică) revista a
avut apariții scăzute. HELION avea să apară șase ediții pe an, apoi s-a trecut la
patru ediții, iar în anul 2010 a avut două ediții, în acel fiind distribuită doar în
Timișoara.
Dificultățile întâmpinate cu editarea revistei în format print au determinat
colegiul redacțional să treacă revista HELION în format on-line. Astfel că, din
anul 2010, ceea ce se voia exprimat pe print s-a reușit pe on-line, HELION on-
line impunându-se rapid în lumea publicațiilor S.F. din România și, într-un timp
foarte scurt, aducând peste 5.000 de vizitatori unici, cu trecerea timpului,
HELION on-line reușind să treacă de 40.000 de accesări.

Revista a avut un impact puternic pentru că a avut colaboratori remarcabili,
personalități monumentale în lumea literaturii S.F. și F., precum Mircea Opriță,
Cornel Robu, interviuri de calitate realizate de jurnalistul timișorean Lucian-
Vasile Szabo, în revistă regăsindu-se câte o porțiune editorialistă pe care cititorii
aveau posibilitatea să o urmărească ediție de ediție.
Revenind la varianta prind a revistei HELION, revista tipărită este strâns legată
de Clubul HELION, cu ajutorul acesteia fiind crescut prestigiul clubului la nivel
local, național și internațional, în paginile revistei fiind lansate și consolidate în
lumea literaturii S.F. nume importante precum Ovidiu Pecican, Alexandru
Ungureanu, Rodica Bretin, Sergiu Someșan, Cristian Mihail Teodorescu, Liviu
Surugiu etc..

La mulți ani, HELION!