Autori

în ordine alfabetică

Constantin Adrian Bancu, născut în 1964, face parte din clubul Helion din noiembrie 1980, intrat în club după o întâlnire „100 minute în compania anticipației” la liceul Ind. 1, Henri Coandă Timișoara, organizată de fondatorii clubului în primul an de activitate. De formație tehnică+umanistă, a absolvit Universitatea din Timișoara la Științe ale Naturii- matematică și fizică- și s-a preocupat de analizarea cazuisticii fenomenelor de la limitele cunoașterii, ozenistică, Cîteva încercări literare în primii ani de activitate SF, remarcate în cadrul emisiunii radio ”Exploratorii lumii de mâine” (scenariu), la tabăra SF Guranda 1983. Pasionat de muzică, fotografie și arte vizuale, este realizator al albumelor foto-video ale clubului, al rubricii Melotronica și cea de recenzii științifice, al spectacolelor audio-vizuale dedicate, dintre care amintim cele de la aniversarea Helion -30 ani (2010), Romcon 2013,2018,2019, Cozzmonautica (2017), Mooniverse 2019.

M-am născut la 29 Iulie 1950, în comuna Sărăţeni, judeţul Ialomiţa, fiu al lui Dobre şi al Floricăi Bucurescu; nepot al ultimului Mare Maestru al Ordinului Solomonarilor, Col. Dr. Gheorghe Bucurescu. În linie maternă, descind și din legendarul haiduc al Bărăganului, Radu Sânger. Mi-am petrecut o parte a copilăriei în satul natal al mamei mele, Copuzu, în dreapta râului Ialomiţa, la poalele cetăţii getice Helis, astăzi Piscu Crăsanilor. Licenţiat al Facultăţii de Filologie, secţia Română-Franceză, Universitatea Bucureşti, Debutul literar absolut, în revista "Stăruinţa", a Liceului din Urziceni, 1968, cu poezia "Ulcioarele"; Debutul literar în presa naţională, în revista "Amfiteatru", 25 Decembrie 1969, cu poezia "La Stella Polaris", graţie poetei Ana Blandiana. Între anii 1975 şi 1980, am condus cenaclul literar "Lumina", al Întreprinderii "Electrofar", din Bucureşti; Premiul I pentru Poezie, la concursul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1976. Între 1977 şi 1980, am făcut parte din Consiliul de Conducere al revistei "România literară"; Între anii 1980 şi 1986, am fost membru al cenaclului literar "Dor fără saţiu", din Urziceni; Profesor de limba şi literatura română, 1980-1991, la şcolile din Sărăţeni, jud. Ialomiţa, şi din Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov; Redactor la cotidianul "România liberă", departamentul Cultură, 1991-2010, la săptămânalul "Timpul", tot la Cultură, 2010-2011, şi la publicaţia "The Epoch Times", la departamentul Cultură/Turism, 2012-2013. De la 1 Decembrie 2013, redactor şef al revistei "Rădăcini"; Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România; Am colaborat la emisiuni TV şi la Radio cu poezii şi eseuri, ultimele - în domeniul dacologiei.

Absolvent al Facultăţii de Mecanică a I. P. "Traian Vuia" din Timişoara. Prozator, muzician, grafician, realizator de filme, fotograf profesionist. Intră în clubul Helion în 1984. Debut în "Helion" (1987), cu povestirea „Casa printre nori, omul printre stele”. Publică proză în "Paradox" (Drumul spre casă, Gunoya), "Helion" (Unde a plecat domnul Bishop?, Ambrotos, Cand Shiva a cantat peste Pamant, Ikaros - o istorie a zborului uman in Kosmos etc), Almanah Anticipatia 1989, "Jurnalul S.F." in 1994 (Omul cu o mie de chipuri Megasensorial), HelionOnLine ( Cu degetu-n Rai, La CERN are loc un experiment in secret, etc). Premiat pentru film SF în Sesiunea 25 Helion 2011 si 2014, nominalizat și premiat în convențiile Romcon 2016-2018. Expozitii personale de grafica. Abordează muzica electronică în formaţia Urban Experience din 1995 și solo, avand in 1995 si 1997 printre primele albume de muzica electronica din Romania de dupa 1989 susținând concerte de muzica ambientala incepand cu anul 1995.

Adrian Mielcioiu (n. 1974, Piteşti) are studii superioare în IT şi lucrează în acest domeniu din 2001. Ca scriitor, debutează la Editura Eminescu în 2005 cu volumul de poezie “Despachetări carnivore”, pe care îl semnează cu pseudonimul Adrian Zalmora. Sub acelaşi pseudonim obţine numeroase premii la diverse festivaluri literare, cel mai important fiind Marele premiu al Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”. În 2013 publică la Editura Brumar a doua carte de poezie, “Crânguri de portocali”, pe care o semnează cu numele său real. Ultimul volum de poezie semnat de Adrian Mielcioiu se numeşte „Adolescenţă metalică” şi a fost publicat la Editura A.T.U în 2017. Poeziile sale au fost publicate de-a lungul timpului în revistele Argeş, Vatra şi România Literară, dar şi în diverse reviste on-line.

A urmat Școala de Muzică din Pitești la profilul pian principal și liceul I.C.Brătianu la profilul de informatică. În timpul liceului intră în contact cu scena de muzică electronică din acea perioadă (1994-1998). Participă la festivaluri de muzică electronică din țară (TM Base - Timișoara, Cluj Raving Society - Cluj) și la adunări PC demoscene (Dracula PC Party - Brașov și Reunion Demo Party – București), unde programarea, grafica și muzica erau unite în prezentări 3d asociate cu sunet. În 1999 aprofundează noțiuni de inginerie de sunet, procesare vocală și creație muzicală la un studio de muzică din București. In 2006 editează primul EP cu Pure Substance Digital, o casă de discuri independentă din Malaysia ce promovează muzica electronică. De atunci, reușește sa compună o serie de albume, EP-uri, single-uri și remix-uri cu o mulțime de case de discuri independente, și astfel devine cunoscut între fanii muzicii electronice. În 2017, iși crează propria casă de discuri independentă. În aprilie 2018, se hotărăște să abordeze genul creativ science fiction și fantasy. Pasiunea pentru limba și literatura română, limba engleză și arealul zonei science fiction, încă din liceu, unde a intrat în contact cu genul sci-fi prin binecunoscuta serie Fundația, a lui Isaac Asimov, la modul serios. În septembrie 2019, are deja o carte science fiction aproape completă și încă alte 5 carți începute, dintre care 2 trilogii. Primul concurs notabil la care a participat, este Concursul de Proză Scurtă Helion - Timișoara în 2018, unde a obținut premiul II, cu povestirea "Erau doi".

Adriana C. Grigore este absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti. Îşi petrece mai tot timpul liber bolborosind despre folclor, scriind ficţiune, SFF şi nu numai, sau depănând amintiri în versuri. A mai publicat proză scurtă în revistele Galaxia 42, Helion, Clarkesworld, F&SF, Beneath Ceaseless Skies, şi altele. Cartea sa de debut, "Se îndoaie după vânt", a apărut la editura Heyday Books în 2022.

Adriana Carmen Muscă, născută la Timișoara în 10 Octombrie 1994, a pornit pe o direcție creativă încă de mică, absolvind apoi studiile superioare de Pictură la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, păstrându-și acum activitatea în zona artelor vizuale, textile și multimedia.

„Ahriela” - doctor în filologie și scrie ficțiune încă din liceu (de peste zece ani). Poveștile ei sunt inspirate în principal din jocurile video. Pentru mai multe informații a se accesa contul de Twitter https://x.com/narukaminahri.

Alen Șchiopu este de profesie inginer. A publicat povestiri science-fiction în revistele Helion SRSFF, Gazeta SF, Revista Nautilus și o nuvelă în foileton, în Gazeta SF, sub pseudonimul Alexandru Șchiopu.

Alexandru Maniu a absolvit Științe Politice și Litere la Universitatea de Vest, Timișoara. Este traducător, redactor și profesor de engleză, iar ocazional scrie povestiri SF. Este colaborator al revistei Helion din 2006, pentru care a tradus o serie de povestiri premiate cu Nebula și Hugo, precum și alte povestiri ale scriitorilor SF consacrați. Este totodată membru al clubului Helion din Timișoara.

Alexander Zelenyj este un autor canadian de ficțiune speculativă. Este cunoscut pentru îmbinarea perfectă a genurilor în povestirile sale, rezultând un stil vizionar. Ficțiunea sa este infuzată cu elemente de gen care rulează gama de la realism magic, horror, science fiction, noir, istoric, occidental, Bizarro, la suprarealism. Ultima carte publicată, These Long Teeth of the Night (Short Stories), 2022.

Am absolvit Facultățile de Istorie și Limbi Străine ale Universității din București, iar în anul 2015 am susținut teza de doctorat în arheologie. Din 2021 public proză fantastică în mediul on-line: cenaclul literar-artistic Însemne Culturale, unde am câștigat concursul de poezie și proză scurtă „Ion Lazăr da Coza”, secțiunea proză scurtă: Ediția I, martie 2021 (premiul I din partea administrației și premiul al II-lea din partea membrilor), cu povestirea fantasy „Șamanul Ilsur”: https://insemneculturale.ning.com/group/concursuri/forum/topics/premiul-i-sectiunea-proza-din-partea-administratiei-samanul-ilsur Ediția a II-a, aprilie 2022, cu povestirea fantasy „Fiica pustiului”: https://insemneculturale.ning.com/m/group/discussion?id=6515444%3ATopic%3A1199501

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), apărând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în antologia Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT, povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS, noua operă spațială (Eagle, 2016) și în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015). A debutat în volum cu miniromanul Sub steaua infraroșie (Tritonic, 2016). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

Allex Trușcă (pe numele complet Alexandru Trușcă) s-a născut pe 15 august 1982 în orașul Motru, județul Gorj. A urmat cursurile Facultății de Automatică, Calculatoare și Electronică din Craiova, apoi un masterat în Managementul Afacerilor Electronice în același oraș. În prezent locuiește în București, lucrând în domeniul IT într-o multinațională. Este pasionat de istorie medievală, mitologie, are ca hobby călătoriile, vizitarea castelelor medievale, a catedralelor gothice și a muzeelor, literatură fantasy sau historical fiction. Colecționează replici de arme medievale, medalii comemorative, magneți de frigider și sticle de vin din locurile pe care le vizitează. A urmat ateliere de scriere creativă și scenaristică organizate de Revista de Povestiri,sau de Fundația Calea Victoriei. A publicat romanele fantasy „Nebunul alb” (rescris și republicat în 2019, Ed. PAVCON) și „Cealaltă Regină” (2018), povestiri în antologiile „Centenarium StrING” „CSF 2018”, „Povestiri SF” dar și în revistele online EgoPhobia și Revista de Povestiri. Mai multe informații, pe site-ul www.allextrusca.ro.

Ambrose Gwinnett Bierce s-a născut în 24 iunie 1842 şi a murit în condiţii necunoscute, probabil la începutul anului 1914. A fost un jurnalist şi scriitor, autor de povestiri fantastice, unele cu tentă SF sau cu o mare încărcătură morală. De-a lungul anilor, a fost colaborator sau editor al unor ziare şi reviste, printre care The San Francisco News Letter, The Argonaut, the Overland Monthly, The Californian şi The Wasp. Între 1872 şi 1875, Bierce a locuit şi a scris în Anglia, unde a colaborat cu revista Fun. Prima sa carte de povestiri, The Fiend's Delight, a fost publicată în 1873 la Londra, cu pseudonimul Dod Grile. Revenit în State, s-a stabilit tot la reşedinţa sa din San Francisco. Bierce este considerat un maestru al limbii engleze şi un stilist desăvârşit. Opera sa acoperă o mare varietate de genuri literare. Scriitorul a oferit descrieri extrem de realiste ale ororilor la care a asistat în timpul Războiului Civil în povestiri ca An Occurrence at Owl Creek Bridge, The Boarded Window, Killed at Resaca şi Chickamauga. În altele însă predomină elementele horror, fantastice ori science fiction.

Irina-Ana DROBOT (n. 1983), este lector univ. dr. la Universitatea Tehnică de Construcții București, Facultatea de Inginerie în Limbi Străine, Departamentul de Limbi Străine și Comunicare. Lucrarea de doctorat este intitulată „Virginia Woolf and Graham Swift: The Lyrical Novel” („Virginia Woolf și Graham Swift: romanul liric”), coordonator științific prof. univ. dr. Lidia Vianu, Universitatea București, susținută în 2014. A scris peste 240 articole științifice. Are publicate patru volume de poezie haikuL 1) Japanese Thoughts/ Gânduri Japoneze, 2016, Argonaut Publishing House, Cluj-Napoca. 2) Plimbări/ Walks/ Promenades, Editura Press Image, București, 2017. 3) Drumul spre Japonia/ Towards Japan, Editura Fast Printing, București, 2020. 4) Șoapte pe alei/ Whisper on the Alleys/ Chuchotements dans les ruelles, București, 2020.

ANA-MARIA NEGRILĂ este absolventă a Facultății de Limba şi Literatura Română a Universității București, doctor în literatură veche, scriitoare și traducătoare. A debutat în 1993 cu povestirea Fragile în Jurnalul SF, iar prozele sale au obținut numeroase premii la concursurile de profil (inclusiv premiul Vladimir Colin pentru roman, 2008). A mai publicat în Jurnalul SF, ArtPanorama, Haemus Revistë Evropiane, Argos, String etc.. Povestirea Trickster a fost publicată în Almanahul Anticipația, 2000, Peșterile de fum ale timpului în Antologia Nemira, 1996, iar ultima sa povestire, Agentul galenic, parte a seriei Stelarium, a apărut în revista Știință și Tehnică nr.66, 2017. A publicat în numeroase alte antologii printre care New Weird (ed. Ann & Jeff Vandermeer), unde povestirea sa De acum și până-n noapte s-a regăsit alături de proze semnate de M. John Harrison, China Mieville, Clive Barker, Michael Moorcock și alții. Povestirea Peșterele de fum ale timpului a fost tradusă în Nemira Anthology 1996 (Time’s Caves of Smoke), iar Camera (Dhoma) a apărut în Haemus Reviste Evropiane nr.8 2001. A publicat numeroase articole și studii științifice în reviste din țară și din străinătate pe subiecte diverse: limbaje de specialitate, social networking, Web 3.0, globalizare, discriminare, jocuri de război și altele. A făcut parte din editorial advisory board la lucrarea Artificial Intelligence Technologies and the Evolution of Web 3.0 (ed. Issa, Tomayess ), editura IGI Global, Hershey, Pennsylvania (USA), 2015. Operele sale sunt tratate în numeroase studii și articole, printre altele Păcatele tinereților – referințe critice de Dan-Silviu Boerescu, pag.210, editura Ex Ponto, 1999, Dicționarul scriitorilor de SF – pag. 158-159, editura Nemira, 2000, colecție coordonată de Mihai-Dan Pavelescu, Revista EgoPHobia, Vampirismul în literatura română, studiu semnat de Oliviu Crâznic. Alte recenzii despre cărțile sale au fost publicate în revista Observator cultural numerele 863-864. A susținut prelegeri în fața studenților de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” (Lumi ficționale în literatura modernă) și participat la numeroase emisiuni de radio și televiziune. A publicat mai multe romane și culegeri de povestiri: Orașul ascuns (2005), Împăratul gheţurilor (2006, 2018, 2019) pentru care a obținut premiul Vladimir Colin în 2008, și Lumile se prăbușesc (2015, ebook). În 2016, i-a apărut primul volum al seriei Stelarium, Regatul sufletelor pierdute (Crux Publishing), urmat, la câteva luni de volumul al doilea, Ascensiunea stelară, un space opera unic în peisajul românesc de gen. În 2019, a apărut tot la editura Crux Publishing ultimul volum al seriei, Agenții haosului. În același an, drepturile de publicare ale romanului Împăratul ghețurilor pentru limba maghiară au fost achiziționate de editura Metropolis Media, iar acesta a fost publicat cu titlul Jégcsászár.

1981 - Fondator al clubului Antares și în 2016 al Asociației Antares Science-Fiction & Fantasy Club Brașov, Președinte de onoare. Scriitoare și traducătoare. A publicat: 2017 – Colecția de povestiri science fiction și fantasy pentru Nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere, culegere de povestiri anuală, în format Braille și broșură, ediția I, antologator; O poveste scurtă pentru o seară lungă 2017 – Aripile Albastre (titlul original Aoi tenshi monogatari – Povestirile îngerului albastru), roman în 2 volume, cuprinde câte 10 cărți de volum, în curs de publicare la editura Pavcon; prima carte din serie: Dragon 2018 – seria Aripile albastre: cărțile Karma, Tulburare, Pași în aer 2018 – Conferința internațională de science fiction Orașul și stelele, Oradea, co-organizat cu asociația Avana Budapesta și clubul Antares Brașov, ediția I 2018 – Traducere: Decadența sufletelor noastre de Claudiu Murgan, editura Pavcon 2018 – Revista Galaktika Ungaria, Convenția națională a asasinilor plătiți, povestire tradusă în limba maghiară 2018 - Colecția de povestiri science fiction și fantasy pentru Nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere, culegere de povestiri anuală, în format Braille, broșură și audio-book, ediția a II-a, antologator; Tapieserie mongolă 2018 – Antologia Ficțiuni Centenare, volum de povestiri, articole și grafică dedicat Marii Uniri, editat de clubul Antares, antologator; Cealaltă istorie 2019 – Marșul fantomelor, roman din seria RSA (România Sub Asediu) 2019 – seria Aripile Albastre: cartea 4: Pași în aer 2019 – Antologia CSF, Să plutești pe apă liniștită, editura Pavcon 2019 – redactor regional în zona Transilvania la Revista CSF (Colecția Science Fiction), editura Pavcon 2019 - Colecția de povestiri science fiction și fantasy pentru Nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere, culegere de povestiri anuală, în format Braille și broșură, ediția a II-a, antologator; Efecte 2019 – Traducere: Conspirația apei de Claudiu Murgan, editura Pavcon 2019 – MetaGalaktika Ungaria, redactarea numărului dedicat SF-ului românesc 2019 – seria Aripile Albastre; cartea 5. Zile 2019 – Revista CSF, nr. 2, editura Pavcon, povestirea Nouă vieți

Anamaria Ionescu (n. 3 septembrie 1976, Bucuresti) este licenţiata în drept şi redactor al postului Radio România Antena Satelor, al Societăţii Române de Radiodifuziune. A debutat cu nuvela „Călătorie în familieˮ în rubrica Luxul lecturii, realizată de publicistul Dan Mucenic în cotidianul Atac (2008). A mai publicat în revistele Fereastra și Vatra Veche. În 2009 s-a numărat printre laureații concursului de literatură „Agatha Grigorescu Bacoviaˮ, cu nuvela „Confesiuneˮ. Este prezentă cu o povestire în volumul colectiv Poveşti pe două roţi (Tritonic, 2013). Volume publicate: Camera obscură (NICO, 2009; Tritonic, 2015) și Pe cine nu laşi să moară… (Tritonc, 2013) – proză scurtă; Nume de cod: ARKON (Tritonic, 2014) şi Zodiac (Tritonic, 2016) – romane, ambele în seria Sergiu Manta; Crăciunul care nu a mai venit (Tritonic, 2017). Domino (în colaborare cu Lucian-Dragoș Bogdan, Teodora Matei, Daniel Timariu și Bogdan Hrib, Tritonic, 2017). Este prezentă cu o povestire polițistă în volumul colectiv Noir de București (Tritonic, 2017).

Andrada Cajvan, artistă. Pictează de obicei portrete de animale, ocazional, peisaje, fan-art, portrete de oameni. Stilul îi este orientat spre realism iar tablourile sale sunt realizate în acrilic. Se specializeză și în tehnica pastelului pentru portretele de animale. A expus împreună cu alți artiști la librăria „Cartea de Nisip” din Timișoara, la Bastion, la fosta clădire a Comenduirii Garnizoanei din Timișoara în cadrul organizației nonprofit AIA

Andrada Cooș s-a născut și a crescut în Reghin, județul Mureș și este absolventă a Departamentului de Jurnalism al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Și-a urmat pasiunea pentru scris în Anglia unde a studiat creația literară sub îndrumarea lui Fay Wheldon și Tibor Fischer la Universitatea Brunel din Londra. A câștigat apoi o bursă de cercetare din partea Ministerului Japonez de Educație și a urmat cursuri de mass media în cadrul Universității Doshisha din Kyoto timp de doi ani. Povestirile ei, scrise atât în limba română, cât și în engleză, au fost publicate în jurnale internaționale (Pins & Needles Journal, Headland Journal) și pe site-uri de ficțiune (Revista de Suspans, Helion Online, Juke Pop Serials, Short Bread Stories) și au fost citite de actorii Liars’ League Hong Kong. În România, Andrada a fost una dintre câștigătoarele concursului de debut literar Incubatorul de Condeie 2015. Romanul ei de debut, Frumusețea lucrurilor trecătoare, despre viața studențească a străinilor în Japonia, va apărea la Editura Adenium în mai 2017.

Andreea Tănasie este elevă la Colegiul Național Bănățean din Timișoara. Este membră a trupei de teatru Heavenly Hell, pentru liceeni. A participat la numeroase reprezentații în toată țara. A câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu original la Magic Fest Suceava 2016 și premiul pentru cea mai bună actriță la T4T Timișoara 2016. A publicat mai multe povestiri science fiction și fantasy în revista Helion.

Andreea Violeta Bobe a studiat Știința și Ingineria Alimentelor la Universitatea din Galați. Membră a Cenaclului Literar Noduri și Semne din 20.01.2012. A debutat în Revista Porto-Franco, nr. 209, pag. 65 cu proza scurtă Delirul.

Emanuel Andrei Coșuțchi este din Iași, România. S-a născut în 1977. Publică sub numele de Andrei Coșuțchi. A început să scrie din august 2016, pentru că iubește genul SF&F. Lucrează ca inginer IT și scrie cărți în timpul său liber. Este membru al clubului Sci-Fi&Fantasy Antares din Brașov. Visul său este ca măcar una dintre poveștile sau cărțile sale să fie ecranizată.

Andrei Mocuța (n. 12.01.1985, Arad) e profesor de limba engleză-franceză și doctor în Filologie cu o teză despre J. D. Salinger. A publicat următoarele cărți: „Povestiri din adânci tinereți” (proză), Editura Cartea Românească, 2006; „Porcilator” (proză), Editura Brumar, 2009; „Trei povestiri” (proză), Editura Mirador, 2010; „Șercan” (proză), Editura Dacia, 2012; „Nu există cuvinte magice” (versuri), Editura Tracus Arte, 2013; „Portret al artistului in absentia. J.D. Salinger: o monografie”, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015; Literatura (proză), Editura Tracus Arte, 2015. Volumul „Povestiri din adânci tinereți” a fost nominalizat la Premiul Național de debut al USR din 2006, iar „Literatura” a fost nominalizat la Premiul de proză al Galei Tinerilor Scriitori din România din 2016. A câștigat Premiul publicului la Turnirul de poezie al USR de la Balcic din 2015.

Anghel Şerban e din Tulcea, are 26 de ani, a absolvit Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu şi stă în Bucureşti, desenând poveşti şi glume care-i trec prin cap. „Am început să desenez dinozaurii din cărţile din clasele primare. BD? Pe la 9 ani, când ai mei au început să-mi cumpere Tom& Jerry, Mickey Mouse şi The Batman Adventures desenate de Mike Parobeck. Imi plac Craig Thompson (Habibi), Greg Capullo (Batman: Death of the Family), Cyril Pedrosa (Three Shadows), Bill Waterson (Calvin and Hobbs), Juanjo Guarnido (Blacksad). Mă uit la artişti mult mai buni ca mine şi încerc să învăţ de la ei. Îmi place să cred că dacă mă uit destul de mult la desenele lor, ajung să asimilez şi eu ceva. În rest, desenez cât de mult pot, din cât mai multe domenii. Planuri? Aş vrea să particip la Comic Con-ul din mai, iar pe termen lung, să contribui la banda desenată românească.” (dupa www.revistacomics.ro, prin amabilitatea luiOctav Ungureanu)

Am o colecție de povestiri scurte, un roman publicat pe Google Play Book, unul la Editura Stylished și 8 povestiri scurte apărute în revistele de Science-Fiction & Fantasy din România. „Teoria Nimicului" (GazetaSF nr. 68) - nominalizată la Premiile anuale RomCon pentru cele mai bune lucrări de creație publicate în anul 2016, „Salvați-mă, sunt celebru!" și „Galeria Domnișoara" nominalizate, în cadrul festivalului AntareSFest, la categoria cea mai bună proză scurtă SFFH semnată de un autor român în anul 2017. Biografie: Romane: PRINTRE NOI - fantezie urbană - Google Play Books PLĂCERI VINOVATE - roman erotic - Editura Stylished. Povestiri scurte în: Revista de Suspans #35 Revista Gazeta SF, #79 #68 #65 Revista Nautilus, #95, #94, 89, Revista Fantastica #2

Antuza Genescu (n. 1968), absolventă a Facultăţii de Litere şi Filosofie, Universitatea de Vest, Timişoara, este traducătoare şi scriitoare. A tradus romane de G. Wolfe, V. Vinge, S. King, I. Asimov, R. Hobb etc. A publicat povestiri SF în revista „Paradox”, antologiile Pangaia (Eagle Publishing House, 2010), Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF (Millennium, 2012), Ferestrele timpului (Tracus Arte, 2013), Lumi stranii (Vremea, 2014). Este preşedinta Asociaţiei „Wells-Timişoara”.

Sunt din Piatra Neamț, scriu de peste douăzeci de ani poezie, proză, eseu, teatru, public în peste cincisprezece site-uri și reviste literare, sunt autorul mai multor cărți apărute în format digital și clasic, profesez ca instructor de educație și arte frumoase la Colegiu Calistrat Hogaș, iar, în particular, sunt nonconformist.

Aurelius Belei a absolvit Facultatea de Psihologie-Sociologie, Universitatea Hyperion, București, în 1999. Are o bogată experiență în fandom: în 1993 este cofondator „Sfera” și președinte O.N.G. „SFera”- C.A.V.L.A. (Cenaclul de Arte Vizuale și Literatură de Anticipație-Brăila); 1993-1996 colaborează la săptămânalul “Jurnalul SF” (București) și cotidianul “Libertatea” (Brăila); 1999 – redactor literar fanzinul „SFera” nr.8. A publicat câteva zeci de povestiri în revistele și ziarele: Jurnalul SF, Libertatea, Katharsis, Magazin, Themis Art Magazin, CPSF, Supernova, Curierul Național, Sigma, Almanahul Anticipația, SFera, SFera supliment, Satelit-STRING, Hypnopedia, Omega, Telegraful, Jurnalul de Bucuresti, News Letter SF, ArtPanorama, Gazeta SF. În străinătate: Temps Tot (Canada), „…A la Nuit Noire” (Franța). Este prezent în antologiile: România SF - 2001, Fantasticul M III - 2003, Aurelius Belei a câștigat numeroase premii, printre care: premiul QUO VADIS? (1993, Ploiesti); premiul III-HELION (1993 Timisoara); premiul european – “…A la Nuit Noire” (Franta - 1995).

Elevă în clasa a VIII-a.

Beatrice Badea - născută la Iași pe data de 12 ianuarie 1977, Licență în Sociologie, Master în Fitness și Estetică Corporală - Univ Al.I.Cuza - Iași ,de profesie antrenor sportiv ramura aerobic-fitness (atestat eliberat de Facultatea de Educatie Fizică și Sport și DJTS în anul 2002), am debutat în literatură la vârsta de 16 ani, în anul 1993, în cadrul Cenaclului Quasar Iași, în suplimentul QY al Bursei deNord-Est, cu un fragment de roman. Am mai publicat texte horror, fantasy și SciFi in Supernova. În anul 2011, am publicat miniromanul de horror parodic ALICE ÎN ȚARA NEBUNILOR – Ed. Alfa, prefațată de domnul George Ceaușu. În 2014 am realizat scenariul și distribuția pentru un spot publicitar cu tematică SciFi, care a fost difuzat în centre comerciale, mediul online și la evenimente studențești. Alte texte au fost publicate în Junimea Studențească nr.13-14 /2019 și pe pagina de facebook Scifitamin BB -

Bianca Bândilă are 22 de ani, este studentă în Cluj. A mai publicat în câteva reviste online: Literomania (secțiunea de flash fiction, aprilie 2021, „Virgula de după punct”-proză), Pov21 (poezie: „Cercul de cerneală”, „Sevraj”; proză: „Ecouri materne”).

Bianca Sol (n. 08.02.1995) este absolventă a Facultății de Psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, cu un master în Psihologie Clinică și Psihoterapie și o formare în Psihoterapii Transpersonale, scriitoare și membră Helion. A debutat în 2013 cu romanul fantasy pentru adolescenți „Solara” la editura Brumar, iar în 2020 a publicat romanul science-fiction „Majestique”, datorită căruia a primit în 2021 Premiul Chrysalis acordat de Societatea Europeană de Science-Fiction.

Nascut pe 5 decembrie 1979 în municipiul Brașov, a absolvit în 1999, Liceul teoretic George Moroianu , Săcele, Brașov. Urmează între 2000- 2004 Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Dunarea de Jos – Galați, 2005-2007 Master in Comunicare și Relatii Publice in cadrul SNSPA, filiala Brașov. Publică articole in domeniul geopoliticii , pedagogia stiintelor umaniste. Membru al Asociației pentru deficienți de vedere Bastonul alb și din anul 1992 membru al Asociației Nevazatorior din România- A.N.R. în cadrul căreia a avut roluri diverse în activitati culturale. Hobby: jocurile logice, șahul, s.f ul și literatura universală precum și poezia suprarealistă, admirator al unor pictori precum Dali sau Picasso, concursuri de cultură generală , aikido, muzica clasică, electronică și rock.

Boboc N. Mădălin este din Craiova şi a debutat în GazetaSF. Scrie proză SF şi dark fantasy pentru a da viaţă imaginilor din mintea lui.

Bogdan Balostin este scriitor de proză fantastică debutant în revista Nautilus. Scrie (foarte rar) pe blogul său — bogdanbalostin.ro. A obținut licența în fizică și este pasionat de mitologie, psihologie și limbi și culturi asiatice.

Mă numesc Mereuță Bogdan Cătălin, am 22 de ani, iar orașul meu de proveniență este Galați. Începând cu vârsta de 13 ani am avut apariții în online și media cu texte SF-fantasy și am publicat 3 romane. În anul 2015 am absolvit liceul Vasile Alecsandri, din Galați, iar în prezent sunt student la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, Iași, în anul IV. Am păstrat de-a lungul timpului pasiunea pentru scris, motiv pentru care doresc să mă implic cât mai mult în activitatea de publicare în reviste pe această nișă.

Trăiește în Cluj și lucrează în IT de peste 20 de ani. SF-ul l-a ajutat să descopere frumusețea astronomiei și astrofotografiei. În literatură și-a făcut debutul cu o mențiune la prima ediție a Concursului Național de SF & Fantasy organizat de „Renașterea Buzoiană”, la secțiunea SF, cu povestirea „Scurtă istorie a nașterii Crăciunului”. De atunci a publicat proză scurtă pe liternet.ro și în fanzin ArtZONE SF.

A participat la cursurile și atelierele de scriere creativă ale lui Florin Iaru, Revistei de Povestiri și Flash Fiction Magazine din San Francisco. A publicat proză scurtă pe platformele și în revistele Literomania, Revdepov, O mie de semne, OPTmotive, LiterNautica, Itaca, Viața medicală, Timpul, Familia și Laconic. Locuiește în Canada și-s corporatist, în România a fost învățător și profesor de Limba engleză.

Borislav Velimirovici (n. 1976, Moldova Nouă, Caraș-Severin). Licențiat în filologie la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Lucrează ca jurnalist. Trăiește în București.

Un profesor în Ottawa astăzi, Brandon Crilly a publicat până în prezent peste 30 de povestiri scurte, în reviste precum Daily Science Fiction, Fusion Fragment, Abyss & Apex, PULP Literature și Flame Tree Publishing. De asemenea, el revizuiește ficțiunile pentru BlackGate.com și servește ca lider de programare pentru Can*Con din Ottawa. Îl puteți găsi pe Brandon la brandoncrilly.wordpress.com sau pe Twitter

Este născută la Iași, pe data de 25.09.2009, elevă în clasa a III-a la Colegiul Național de Artă ,,Octav Băncila”Iași – instrument pian , a debutat în luna martie 2020 la Cenaclul Quasar, citind un fragment din romanul Celălalt Tărâm. Romanul este propus spre finalizare la sfârșitul acestui an. Începand din 2018, este jucătoare în echipa de baschet BC Starters Iasi si a obținut in 2019 un atestat Cambridge pentru limba engleză.

Cătălina Popescu (n. 1970) funcționar public, cititoare dintotdeauna, cochetează nesigur și inconsecvent cu activitatea de „creator de conținut”, a scris și poezie, cu scuza că toți cei din generația ei scriau, chiar și haiku, motiv pentru care a fost într-un grup de oameni mișto care asta făceau. La un moment dat a participat la un curs de scriere creativă, ocazie cu care a produs și aceste texte. Citește mult sci-fi și fantasy și, ca să contrabalanseze, nonfiction. A scris pe ici, pe colo, când i-a cerut cineva s-o facă.

A publicat volumul de proză scurtă „Câinii diavolului” (2016, editura Tritonic) și romanul „Imperiul de sticlă” (2017, editura Tritonic).

Criss Philoianos s-a născut la Bârlad, 1978. A absolvit Facultatea de Management Finanțe-Bănci și un Masterat în Informatică Economică, ambele la București. Din 2001 până în aprilie 2019 a lucrat în IT, renunțând, apoi, la cariera de programator pentru a se dedica, în totalitate, scrisului. A publicat în diverse reviste literare (Tiuk!, Urmuz, Zona Literară, Algoritm Literar, Revista de Povestiri, etc.) precum și în antologii. Între 2014 și 2016 a fost colaborator la semnebune.ro unde a publicat editoriale, interviuri și recenzii de carte. În 2014 a luat Premiul pentru manuscris „MirceaIvănescu” fapt care a atras după sine și debutul în carte cu volumul de poezii „Fața tandră a infernului” (Editura Grinta). În momentul de față scrie proză, iar admirația și curiozitatea față de oameni au determinat-o să pună pe roate un proiect ambițios, Tag Heroes, un blog de interviuri și provocări. Bonus: mai face, din când în când, filmulețe stop motion și gestionează un podcast personal.

Ciprian Ionuț Baciu este absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității de Vest din Timișoara, voluntar al O.S.U.T. și ProMediu Timiș, colaborator al Festivalului Internațional de Artă StudentFest și membru Helion. A debutat în 2018 cu volumul de povestiri „Amor fără alcool” la editura Tritonic.

Toți îl știu pe Clăbuc artistul – scriitor debutant, actor, cântăreț. Clăbuc mai adoră să alerge, să facă prăjituri, să se uite la seriale. Sunt o persoană care se adaptează destul de repede și răbdătoare. Să nu uităm și faptul că sunt săgetător.

Claude Lalumière s-a născut și a crescut în Montreal; a locuit în Québec, Vancouver, Portland și Austin; în prezent la Ottawa. Între 1989 și 1998, a deținut și condus librăriile Nebula, danger! și Nemo, din Montreal. Între 1998 și 2012 a scris recenzii și a fost critic, mai ales în January Magazine, The Montreal Gazette, National Post, New York Review of Science Fiction, Locus Online. Din 2002 a editat, singur sau în colaborare, 14 antologii din diverse genuri literare. În 2009, Claude a fost unul dintre prezentatorii premiilor Hugo la World Science Fiction Convention din Montreal și invitatul oficial al Ambasadei Canadei la Târgul de Carte din Belgrad. Prima sa povestire, Bestial Acts, a apărut în Interzone în 2002, iar de atunci a publicat peste 100 de povestiri; a fost tradus în franceză, italiană, poloneză, spaniolă, sârbă, maghiară, rusă și, acum, și română; lucrările sale au fost adaptate pentru teatru, film, audio și benzi desenate; incluse în antologii ”year’s-best” de fantasy, erotica și science fiction. A scris și 5 romane: Objects of Worship (CZP 2009), The Door to Lost Pages (CZP 2011), Nocturnes and Other Nocturnes (Infinity Plus 2013), Venera Dreams: A Weird Entertainment (MiroLand / Guernica Editions 2017), and Altre persone / Other Persons (Future Fiction 2018).

Dr. Constantina Raveca Buleu s-a născut pe 16 martie 1979 la Bistrița. După absolvirea Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2002 (major: română; minor: germană), a intrat în programul de MA Istoria ideilor - Istoria imaginilor condus de Departamentul de literatură comparată al aceeași facultate, iar mai târziu și-a terminat doctoratul. disertație cu o teză care se concentrează pe Reprezentările puterii în secolul al XIX-lea, obținând o diplomă Summa cum laude în martie 2008. În prezent este cercetătoare literară, lucrează la capitolul „Cluj-Napoca” al Academiei Române. Cărți: Reflexele culturale grecești în literatură (2003), Dostoievski și Nietzsche. Asemănări și disimilări (2004), Patru eseuri despre putere. Napoleon, Dostoievski, Nietzsche și Foucault (2007), Paradigma puterii în secolul XIX (2011), Voința de putere - o idee europeană (2012). A editat cartea de călătorie a lui Bucura Dumbrava în India (2016). A lucrat ca cercetător academic la Bologna, New Delhi, Paris, Granada și Roma și a susținut conferințe în Germania (Köln și Bonn, 2008) și Granada (2012). A susținut conferințe în cadrul Sesiunilor Internaționale Helion.

Corina Ozon este absolventă a Facultății de Filologie, sectia română-franceză, Universitatea Timișoara, și a Facultății de Jurnalism și Știintele Comunicării, Universitatea București. În prezent, este doctorandă în cotutelă la Școala Doctorală în Științe ale Comunicării, Universitatea București și la CTS-IARSIC, CORHIS EA 7400, la Universitatea Paul Valéry Montpellier (Franța). A publicat zece cărți la Editura Herg Benet (Seria „Amanții”- șase volume, 2014-2021, volumul de proză scurtă „Până când mă voi vindeca de tine”, 2016, romanul „Tentații”, 2016, romanul „Codul lui Zoran”, 2018, „Dincolo de furtună” , 2019), una la Editura Univers („Despre iubire, cu instrucțiuni de folosire”, 2017) și, cea mai recentă „Povești scrise în palmă”(2022) la Editura Național&Editura pentru Artă și Literatur. Este realizatoarea podcastului Rețeaua de povești. A fost desemnată de către Revista Capital în Top 100 femei de succes pe anul 2017. Iar în 2018 a fost nominalizată la Public Relations Professional of the Year la Gala PR Award. Corina Ozon are 10 ani de jurnalism de investigaţie în presa scrisă şi televiziune, şi de 2 ani în producţie TV. În prezent lucrează în PR&Comunicare, în cadrul unei companii. Este absolventă a Programului MBA INDE-CNAM Paris, promoţia 2010, şi mamă de Iulia, lucruri cu care se mândreşte cel mai mult, alături de reușitele din plan literar. În 2014, debutează cu romanul „Zilele amanţilor“ (ed. Herg Benet), carte începută pe blogul personal, în stadiul de postare spre relaxarea cititorilor, care au cerut după fiecare episod o nouă continuare. În scurt timp, romanul a avut un succes fenomenal, devenind un must have al cititorilor activi pe rețelele de socializare și motiv pentru propriile întâlniri ale fanilor, inspirând în același timp evenimente din domeniul fashion și business, iar o linie de parfumuri primind numele personajelor principale din carte. În 2015, romanul are parte de două continuări, „Nopțile amanților“ și „Amanții 3.0“ (ed. Herg Benet), receptate de către public la același nivel de entuziasm și intrând și ele în topurile de vânzări ale librăriilor. Campania de promovare a trilogiei Amanții a fost recompensată cu Silver Award for Excellence la Gala PR Award 2015. Din 2016, coordonează proiectul 35+, by Corina Ozon, reprezentat în online de site-ul dupa35.com, al cărui concept se află la baza povestirilor din volumul „Până când mă voi vindeca de tine“.” (Prezentare autor, editura Herg Benet)

Mă consider un bun povestitor şi atît. Escroc S.R.L. este prima mea „poveste" de 500 de pagini, publicată de Humanitas în 2013 sub forma unui roman. Am luat cu ea „Cel mai bun roman" la Concursul de Debut Literar Unicredit/Banca Ţiriac. În martie 2015, am fost ales laureat al Le Festival du premier roman de Chambéry (juriu din Franţa). Al doilea roman, LIFTUL, a fost publicat (martie, 2019) la Humanitas, în colecția Scriitori români contemporani. Apariție în numărul 5 al revistei Iocan: „Pe Ana Lugojana”. Cel de-al treilea roman al meu, „Ultima Armată” a fost publicat în decembrie 2020 la Casa de Pariuri Literare. Nominalizat pentru „cea mai bună povestire SF 2019" cu „Ultima Frontieră" apărută în numărul 5 al revistei CSF. Locul 2 la Concursul Național Helion de proză scurtă SF (locul 1, neacordat) cu povestirea „Artificial”.

Absolvent al facultății de Filologie, Universitatea din Timișoara, promoția 1969. Profesor de română și latină la Liceul Militar „Ștefan cel Mare”, din Câmpulung Moldovenesc. Instructor, Casa de Cultură a Studenților Timișoara, din martie 1972 până în martie 1981. Coordonator al cercurilor și cenaclurilor de la Casa Studenților. Împreună cu Marcel Luca a editat în 1972, 1973, 1974 primele numere din „Paradox”, prima revistă de s.f. tipărită din România. În 1980, a înființat, la Casa Tineretului din Timișoara, clubul de anticipație „Helion”, pe care l-a coordonat până în anul 2014. Din 1981, până în prezent, redactor-șef al revistei tipărite „Helion”. Din 2010, până la 30 decembrie 2016, redactor șef al „Helion” on-line (67 de numere). Organizator sau coorganizator a patru Convenții Naționale de Science-Fiction (Romcon) 1980, 1989, 2012, 2016. Organizator al EUROCON 1994 la Timișoara. Vicepreședinte ARSFAN (Asociația Română de Science-Fiction) 1991-1999. Președinte al Asociației Culturale „Helion” de la înființare (2010). Președinte executiv al ARCASF (Asociația Română a Cluburilor și Autorilor de Science-Fiction). Debut cu cronică de carte în 1962 în ziarul „Înainte” din Craiova. Articole, cronici, interviuri în „Forum”, „Drapelul Roșu”, „Paradox”, „Orizont”, „Helion”, „Renașterea Bănățeană”. Premiul pentru Promotor, dat de Societatea Europeana de S.F. - EUROCON 1994.

Sunt născut în Timișoara, în 12 octombrie 1973. Grădinița și școala urmate în localitatea Comorâște (județul Caraș-Severin), Jamu-Mare (Timiș), Liceul de Filologie-Istorie, liceul absolvit la Colegiul Național Bănățean (promoția 1989-1993, secția Filologie-Istorie, clasa prof. Jădăneanț). Studii universitare efectuate la Universitatea de Vest, Timișoara, Facultatea de Litere-Filosofie-Istorie, specializarea Istorie, promoția 1995-1999. Absolvent, cu licență, a specializării Istorie, în anul 2000. Între 2000-2004, cadru didactic la școli din Timișoara, disciplinele istorie și cultură civică. Colaborator al Muzeului Banatului, al Memorial 89, angajat, din 2013, la Muzeul de Artă din Timișoara. Colaborator la ziarul Timișoara, din primăvara anului 2013. Am început să lucrez în presă din 2002, la FocusVest și am continuat la Regele Fotbal, Televiziunea Europa Nova, BanatSport. În Helion SF Club, membru din 2006. Ca activitate în Clubul Helion, recenzii de carte, prezentare de expoziție, interviuri, articole în ziarul Timișoara.

Membru al Clubului Helion din 1982

Ficțiunile lui Costi au fost publicate în România, Canada, Statele Unite și Europa. A publicat trei cărți și peste 50 de texte scurte pentru care a câiștigat 24 de premii în România, incluzând premiul Uniunii Scriitorilor „Alexandru Odobescu” pentru cel mai bun debut cu volumul „Ciuma de sticlă” în 2000, și a fost de patru ori finalist la premiile Aurora (Canada). Printre ultimile publicări sunt texte în antologiile Tesseracts 17 (CA), The Mammoth Book of Dieselpunk (US), Dark Horizons (US), Street Magick (US), Water (CA) și Alice Unbound (CA). Romanul Retetarium (România, 2006) a câștigat premiile Nemira, Vladimir Colin și Kult și a fost publicat de White Cat Publications (SUA) sub titlul RecipeArium în 2017 devenind finalist la Premiile Aurora. Scenariile lui Costi au fost finaliste și semifinaliste în numeroase competiții internaționale. Pentru mai mute detalii vizitați costigurgu.com.

Cristi Căliman (n.1994) din Timișoara, absolvent al Facultății de Litere, Universitatea de Vest Timișoara, librar Cărturești și membru al Cenaclului „Pavel Dan” Timișoara. Scrie poezie din 2022, a apărut în diverse antologii literare precum Antologia Pavel Dan 65 de ani - Carapacea de Aur, Conexiuni, edițiile 2022 și 2023 și Antologia Concursului „Ion Chichere” 2023, în revistele literare Orizont, Arca, Actualitatea Literară și Timpul - ediția Moldovei de peste Prut, și pe platformele online Haimanale Literare, Planeta Babel, criticarad.ro, noise poetry și O mie de semne și a susținut lecturi publice la diverse evenimente în Timișoara, Arad, Lugoj, Cluj și Iași.

Cristi Vicol s-a născut în 1988 în Timișoara. În 2010 a absolvit facultatea de Jurnalism în cadrul Universității de Vest din Timișoara. A continuat la Szeged cu un master de Jurnalism Internațional. În prezent este doctorand la Litere la Universitatea de Vest din Timișoara. Tema cercetării sale o reprezintă distopiile central-europene din a doua jumătate a secolului XX. A debutat în 2010 în Revista Helion cu proză SF. Până în prezent a publicat trei volume, Comoara din cetate (Editura de Vest, 2014), un roman picaresc a cărui acțiune se petrece în orașul de pe Bega, Sfârșitul inocenței (editura Eurostampa, 2015; reeditat și adăugat în 2018 la editura Tritonic) – volum de proză scurtă SF și O scurtă istorie a Timișoarei până la 1716 (Editura Eurostampa, 2016).

Cristian Koncz este medic la Spitalul Județean din Timișoara, membru al Clubului Helion și redactor al revistei Helion, revistă lunară de science-fiction & fantasy.

REDACTOR/ASTROFOTOGRAF

Cristina Chira (n. 1987, București) a urmat cursurile Univer­sității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“, specializându-se în patrimoniu construit. A fondat Asociația Arché și a coordonat proiectul Monumente Uitate, care a urmărit inventarierea și cercetarea vechilor reședințe nobiliare din România, din mediul rural. În 2015 a absolvit un master de scriere creativă la Birkbeck, University of London, iar în 2019 a urmat un curs de scriere creativă cu Florin Iaru și Marius Chivu. A publicat în Revista de povestiri, Echinox, Iocan, Timpul, antologia Kiwi (2022) și urmează să-i apară o proză în Kiwi (2023). Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor este volumul ei de debut.

Daniela Cristina Dumitru, scrie poezie și proză, în special proză scurtă, în cadrul grupului „Ficțiuni Reale”, un proiect inițiat de actorul Florin Piersic Jr. A publicat o carte de poezie, sub pseudonimul „Cristina Dumitru Pascal”, iar texte de proză i-au apărut în mai multe antologii coordonate de Mariana Moga, Vasile Dan Marchiș, Ioan Mureșan și Sorin Dumitrache. Un al doilea volum din antologia „Ficțiuni Reale”, din care va face parte alături de ceilalți colegi scriitori, este în lucru.

Dafydd McKimm este un scriitor de ficțiuni speculative, ale cărui povestiri au apărut în Deep Magic, Daily Science Fiction, Flash Fiction Online, Syntax & Salt și în alte părți. S-a născut și a crescut în Țara Galilor, dar acum locuiește în Taipei, Taiwan.

Dan Ciupureanu (n. 1983, Craiova) a cîștigat concursul de debut al Editurii Vinea în 2014, cu volumul Efectul calmantelor, pentru care a primit Premiul pentru debut în poezie al revistei Tiuk!. În 2015 a publicat volumul de poezii Liderul grupei mici de la grădinița de stat nr. 2, nominalizat pentru premiile Artgothica. În 2016 i-a apărut în Franța Les jeux paralympiques, poeme, în traducerea Carinei Nedov. Primul său roman, Omar și diavolii (Polirom, 2017), a fost nominalizat la secțiunea Tînărul prozator al anului 2017 în cadrul Galei Tinerilor Scriitori. În 2018 i-a apărut volumul de poezii Smoker’s Swan Song. A publicat poezie, teatru și proză scurtă în numeroase reviste literare din România, Germania și Franța. În 2019 a regizat mai multe scurtmetraje, dintre care La danse, O tragedie și Les émigrants au fost selecționate la festivaluri din România, Spania și Italia. Tot în 2019, fotografii ale sale au apărut în reviste din România, Brazilia și SUA. Locuiește în Franța.

S-a născut la Botea, județul Iași în data de 9 martie 1957 ș a facut studiile la Politehnica din Iași. Veți găsi despre el, amintiri, eseuri, pagini din cărțile-antologii la care a colaborat: "Alfa" (Ed. Scrisul românesc, 1983); "Avertisment pentru liniștea planetei" (Ed. Albatros, 1985); "Nici un zeu în cosmos" (Ed. Politica, 1985); "O planetă numită anticipație" (a fost antologator alături de Alexandru Mironov, Ed. Junimea, 1985); "Cronici metagalactice" (Ed. Tehnică, 1990). Photobucket A publicat proza scurtă sf și eseuri în revistele "Luceafărul", "Ateneu", "Cronica", "SLAST" (Suplimentul literar al Scanteii Tineretului), "Dialog", "Opinia studențească", "Viața politehnicii", "Convorbiri literare" (Iași), Almanahul „Anticipația”, "CPSF Anticipația", "Jurnalul SF" (București), "Strict Secret", "Știință și Tehnică", "Vatra" și mai ales în revistele editate și redactate de el însuși: "Fantastic Magazin", "SF Contact", "Quark", "Holograma", "Spații enigmatice". Premiile obținute la Consfătuirile de science-fiction (actualele Romcon-uri) au fost în egală măsură obținute în calitate de organizator, animator, scriitor: în anii 1981, 1986 și 1991 – pentru cel mai bun animator; Premiul II pentru povestire, 1979; Mențiune II pentru povestire "Omul cel tăcut, inelul și fata blondă" (în colaborare cu regretatul său coleg și prieten Doru Pruteanu), în 1980; Premiul pentru poezie (in colaborare cu Lucian Merisca sub pseudonimul Dragoș Mondian), 1980, Premiul pentru schiță, 1981; Premiul revistei Transilvania pentru schiță (în colaborare cu George Ceaușu), 1982; Premiul pentru povestire (în colaborare cu Arthur Mihăilă), 1985; Premiul pentru povestire (în colaborare cu fratele său Lucian Merișca), 1988. I-a apărut abia în 1996, după tragica sa moarte, la editura Adevărul, un volum propriu «Revoltă în labirint».

M-am născut în 1949 și de atunci locuiesc în Constanța. Am lucrat toată viața ca inginer, specialist în programarea calculatoarelor. În prezent sunt pensionar. Am patru copii și trei nepoți. De prin 2002 am intrat în viața literară. În prima fază am postat texte pe câteva site-uri literare – Agonia, Europeea, Bocancul literar, Romanian Kukai. Începand cu 2007-2008, am intrat în lumea reală. Am devenit membru în Uniunea Epigramiștilor din România și în câteva cenacluri literare. În decembrie 2008 am fondat Clubul Umoriștilor Constănțeni, al cărui președinte executiv sunt și astăzi. Am abordat mai multe genuri literare – proză scurtă, poezie, epigramă, haiku, jurnal de călătorie - dar firul roșu care le străbate pe toate este umorul. Am participat în ultimii zece ani la câteva zeci de festivaluri și concursuri de umor și nu numai. Am diplome la mai toate genurile abordate. Am fost publicat în toate revistele de umor, dar și în multe reviste literare și de cultură. Am apărut în peste 60 de volume colective și antologii. Din acestea, 4-5 volume au fost coordonate de mine. Volume personale publicate: - 2011 – „Epi...gramatica” – volum de epigrame – prefață de George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor - 2013 – „Raiul” – proză scurtă umoristică – prefață de Cornel Udrea, considerat de mulți drept cel mai mare scriitor umorist în viață - 2014 – „Ucenic la școala de senryu” – volum de senryu – prefață de Corneliu Traian Atanasiu, mentorul mișcării de haiku online din România - 2014 – „Gondola de Constanța” – volum de proză epistolară umoristică, scris împreună cu scriitoarea Ina-Simona Cîrlan din Veneția – prefață de Cornel Udrea. - 2015 – “Facerea lumii” – volum de poezii umoristice – prefață Rodica Elena Lupu. - 2017 – „Calendar în 17 silabe” – volum de senryu, scris împreună cu poetul ieșean Eugen Deutsch – prefață de Corneliu Traian Atanasiu.

Daniel Botgros lucrează la Banat TV din Reșița și este senior editor la eCronica. În 2016 a publicat romanul Science-Fiction Adam la editura Eurostampa din Timișoara.

Daniel-Eduart Buruiană (BDE) locuiește în Năvodari-Constanţa. A absolvit facultatea de drept și este angajat al MJ din 2001. Îi place pictura și desenul. Îndrăgostit de bandă desenată. Autodidact. Primul desen l-a făcut la vârsta de 5 ani, o bandă desenată după ce a vizionat un film la tv cu Ali Baba şi cei 40 de hoţi. Titlurile benzilor desenate arată preferințele lui Daniel: „În spaţiu”, „Războiul stelelor”, „Planeta Misterelor”, „Western”, „Rahan”, „Tarzan”, „Superman”, „Super Rahan”, „Spiderman”, „Johnny Hazard”, „Şeriful Morgan”, „Urmărire la Chicago”, „Lisimachos şi Dromichetes”, „Stars World”, „Reîntoarcerea lui Jedi”, „Revolta”, „O falie în timp” după Mircea Opriţă, „Mercenarul”, „Culturism ABC”, „Coşmarul”, „Sfinx SOS”, „Strigătul”, „Heroic Fantasy”, „Barbarii”, „Stabilitate” dupa Lester Del Rey. A publicat desene şi bd-uri în revista „Hard Body”, o revistă de culturism si fitness.

Daniel Timariu este programator de profesie, iar din 2014 și scriitor de literatură SF & Fantasy. A debutat online în revista Ficțiuni.ro cu povestirea „Bucla finală” și tipărit în revista Helion cu povestirea „Din lift”. A publicat în revistele: Helion, Gazeta SF, Nautilus, Revista de suspans, Știință & Tehnică și revista Iocan. A publicat volumul de povestiri SF „Amețeli postlumice” în cadrul colecției Insolit, editura Eurostampa, volumul de povestiri mystery&thriller „Fete în roșu și alte povestiri polițiste”, romanele urban-fantasy „Tenebre: Cazul Laura” și „Tenebre: Labirintul” toate la editura Tritonic. Este prezent în mai multe antologii: Noir de București, Domino, Exit Plus, Povestiri cu Dragoni, Antologia Helion, 3.4., Schițe de iubire, Cele mai frumoase povestiri SF &fantasy ale anului 2017.

Profesor de filosofie, teologie și litere, argentinian, a studiat în Uruguay și trăiește în Buenos Aires.

Darius Luca Hupov este de profesie medic dentist. Activează în domeniul SF ca fan din 1985 și ca autor de proză din 1987. A activat în cadrul cenaclului H.G. Wells din Timișoara (din 1985), unde a debutat literar și unde a fost pentru câțiva ani președinte de cenaclu. Activează în clubul Helion Timișoara din 1988, unde deține funcția de secretar al clubului. A publicat proză SF sub pseudonimul Darius H. Luca în Renașterea Bănățeană, Paradox SF, Colecția de povestiri științifico fantastice, Gazeta SF, Helion, Biblioteca Nova, a avut o rubrică de film SF la Radio Timișoara și la Analog TV Timișoara, a făcut parte din echipa de organizare a Eurocon Timișoara 1994, face parte din echipa de organizare la zilele Helion și sesiunea internațională Helion, a participat în repetate rânduri cu lucrări la Sesiunea de comunicări Helion. A debutat în volum de povestiri SF in 2016 cu „Elegie pentru un triunghi", la editura Eurostampa, colecția Insolit. A început în 2014 producerea podcastului „Galaxia imaginarului" cu difuzare pe Internet, care ulterior a ajuns să facă parte din cadrul revistei online Helion. Scrie literatură non-fiction, pe teme de educație financiară și investițională sub pseudonimul Luca Dezmir.

Delia Alexandra Costea. Membră a Cenaclului Literar „Pavel Dan”, membră a Clubului „Helion”. Debut literar, anul trecut, în Antologia „Carapacea de Aur” a Cenaclului „Pavel Dan”, apoi a mai publicat în revistele, „Planeta Babel”, „Hellis” și „Orizont”. Delia Alexandra Costea are numeroase prezențe la evenimente culturale și literare care au avut loc în Timișoara, printre care se numără Festivalul Internațional de Poezie „Ion Monoran” și Expoziția de Artă „Viziuni Poetice”.

Scriitor de ficțiune speculativă și ciudată, editor și traducător independent, cofondator al Die Novelle - Revista pentru Experimentalism, cu ani de muncă în domeniul teatral și media.

Diana Alzner este o scriitoare de literatură science fiction și fantasy, e născută în Alba Iulia, locuiește acum în Râmnicu Vâlcea. A urmat Facultatea de Litere din cadrul Universității Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca. Diana Alzner a publicat mai multe romane, dintre care amintim romanele science fiction „Tunelul de la capătul lumii” în 2018, și in 2019 volumul de povestiri fantastice „Trovantul”, tot la editura Pavcon, ambele premiate la convențiile naționale RomCon, primul în 2019 ca „Cel mai bun roman”, al doilea în 2020 fiind considerat „Cel mai bun volum de povestiri”.

Doina Magheți s-a născut în anul 1955, la Târgu Mureș. Trăiește în Timișoara. Este poetă, traducătoare, jurnalistă. A publicat 12 volume, la editurile Hestia, Marineasa, Brumar, Gilde&Köster (Germania), Polirom, Analele Sighet 2 și 7 ale Fundației Academia Civică – București. Premiul la secțiunea Cea mai bună carte – Gala Istoriei Contemporane, ediția a II-a, 2018, pentru volumul II: Mormintele tac. Relatări de la cea mai sângeroasă graniță a Europei, editura Polirom, coautor Johann Steiner, 2017, apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Prozatoare contemporană, apreciată pentru forța epică, pentru originalitatea și erudiția romanelor sale, a fost recompensată cu cele mai însemnate premii literare românești, printre care și Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Tradusă în numeroase limbi, inclusiv în chineză, invitată la evenimente internaționale de prestigiu, a scris zece romane, dintre care amintim: Zogru (2006), Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani (2009), Manuscrisul fanariot (2015) și Mîța Vinerii (2017). Homeric adoptă registrul fantastic și o structură de avangardă, fiind, într-un anumit fel, o sinteză a prozei sale.

Autor canadian multi-premiat de ficțiune speculativă, publicat în douăzeci și șapte de limbi și treizeci și cinci de țări. Cărți publicate: Trilogia urban fantasy, The Dream Rider Saga (The Hollow Boys, The Crystal Key și The Lost Expedition); Romanele Heroka, The Wolf at the End of the World și The Wolf and the Phoenix (în curs); Colecțiile de nuvele, Chimerascope și Imposibilia; și, Ghidul scriitorului, Playing the Short Game: How to Market & Sell Short Fiction. A câștigat de trei ori Premiul Aurora din Canada și a fost finalist pentru Premiul Uimitor, Premiul CBC Bookies, Premiul Sunburst din Canada și Premiul Masterton și Prix Bob Morane din Franța.

Ed Teja este un scriitor de o viață și locuitor al marginilor lumii. Artist marțial, fost editor de reviste, muzician și vagabond cu barca din Caraibe, el scrie povești despre oamenii pe care îi întâlnește și despre locurile în care merge - povești care ajung departe, în colțurile ciudate ale lumii, care adesea dispar în margine și vorbesc despre oameni uimitori, adesea ciudați, care locuiesc în acele locuri.

Master în Antropologie, Dezvoltare Comunitară și Regională, Facultatea de Sociologie și Asistentă Socială, Universitatea București, Bursă de Studiu Erasmus, Universitatea din Copenhaga. 2016, sectiunea poezie - Premiul oferit de Bucurestiul Literar si Artistic, Moștenirea Vacarestilor. Premiul I, competiție literară „Cecilia Arhen”, Editura ALL și Clubul Scriitoarelor, 2015 . Premiul I, Secțiunea Proză Scurtă-Concursul Național de Literatură Moștenirea Vacarestilor, Târgoviște, Dâmbovița, România, 2013. Premiul Special „Ion Ruset”- Concursul Județean de creație literar-artistică “Ion Rușeț – Colegiul Național „Nicolae Titulescu, Pucioasa, Dâmbovița, România, 2008.

Eliza Luchian, s-a născut pe 19 decembrie 2004 în județul Bacău și locuiește în prezent în municipiul Onești, elevă a Colegiului Național „Dimitrie Cantemir” Onești. Onești, ianuarie 2016, poezia “Umbra lui Eminescu”, apare într-un volum antologic cuprinzând lucrări participante la Concursul Internaţional de Poezie “Călător prin Stele”; Iași, martie 2016, premiul special oferit de Radio Iaşi pentru lucrarea “Sărbătoarea murelui” la Concursul Naţional de Creaţie Literară “Ion Creangă”, “ Povestiri de la Bojdeucă”; Onești, septembrie 2016, premiul al II-lea la categoria de vârstă 10-15 ani şi premiul revistei 13 Plus, pentru lucrarea “Ferestre paralele”, la Concursul Național de Proză Scurtă organizat de Biblioteca Radu Rosetti Oneşti; octombrie 2016, premiul al II-lea la Concursul Național de Proză Scurtă organizat pe platforma online QVIS, cu lucrarea “Salvatorii Savanei”; noiembrie 2016, lucrarea “Fantasmă de Iarnă” apare în antologia de creaţie literară a elevilor din România “Cavalcada Anotimpurilor”; Brăila, iunie 2017, premiul al III-lea la categoria de vârstă 11-14 ani, pentru lucrarea “Autograful Copilăriei”, la Concursul Național de Proză Scurtă Fănuş Neagu; octombrie 2017, mențiune (ex aequo), pentru lucrarea “Ecoul Trecutului” la Concursul Național de Proză Scurtă S.F. Helion 2017; Brăila, mai 2018, premiul I la secțiunea creație, poezie gimnaziu, la Festivalul Internațional de Creație și Interpretare “Ana Blandiana”.

Ella Leynard (Diana Ștefănescu) s-a născut într-o zi albă de Crăciun, la București. Între 1990-1993, a fost profesor suplinitor la Liceul „Matei Basarab” din București, la catedra de limbă engleză, în 1992 a obținut Certificatul de Traducător, ca urmare a examenului organizat de Ministerul Culturii, iar în 1993 a obținut Diploma de Licență în profilul Filologie, specializarea Română-Engleză, Universitatea București, Facultatea de Litere și s-a titularizat, în urma unui concurs, profesor de limba engleză la Colegiul Național ,,Iulia Hasdeu” din București, aici aflându-se și în prezent. S-a aflat printre finaliștii Concursului de creație teatrală și literară, organizat de Primăria Capitalei prin Teatrul Dramaturgilor Români, Muzeul Național al Literaturii Române și Biblioteca Metropolitană București, 1 mai - 15 iunie 2020, cu tema DISTANȚA. A participat la Concursul Național de Poezie „Radu Cârneci” cu un grupaj de poezii care se numără printre cele cuprinse între paginile antologiei NATURA ȘI POEZIA, apărut la Editura „Betta”, în anul 2021. La Concursul „Jurnalist de nota 10”, organizat de Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni în iulie 2021, a obținut Premiul III pentru articolul „Lumea după pandemie”. A participat la Concursul Național de Proză Scurtă „Nicolae Velea”, Ediția a V-a, 2021. Textul său „Am urât, pe rând, toate ușile” a fost cuprins, alături de celelalte texte selectate, în Antologia URME ÎN TIMP, apărută la Editura „Betta”, 2021. A publicat mai multe volume de poezii, între 2013-2023, printre care amintim aici, „Poeme”, „Versuri”, „Avem timp să iubim”, „Explozia cuvintelor”, „Cuvintele din tăcere” etc., a tradus, din George Bacovia, „Poezii” și „Flori de Plumb”, la Editura „Coresi”, a publicat texte în diverse reviste din România, „Neuma”, „Bogdania”, „Boema” etc. și în S.U.A., „Black Moon Magazine”, Issue 9, 2023, „Ballast Journal” Issue 1.3, 2023. Ella Leynard este afliliată la ASOCIAȚIA CREATORILOR DE FICȚIUNE, Secția de traductologie, coordonator Lidia Vianu și la Asociația Profesorilor de Limba Engleză, BETA.

Este conferentiar universitar doctor la Catedra de literatura romana din cadrul Facultatii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi. A participat, ca expert formator, la importante proiecte nationale si granturi ce au vizat formarea initiala sau continua a cadrelor didactice din invatamintul preuniversitar. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al ALGCR, redactor la revistele Poezia, Contact international, Zon@ literara si Revista romana, colaborator, cu rubrici permanente, la Convorbiri literare si Epifania. A primit mai multe premii pentru critica literara, intre care: Premiul pentru debut la Salonul International de Carte Romaneasca (2008); Premiul pentru debut al revistei Convorbiri literare (2009); Premiul pentru critica al APLER (2009); Premiul pentru critica literara al revistei si Editurii Contact International (2011); Premiul pentru critica literara al Uniunii Scriitorilor din Romania, filiala Iasi (2012). Pentru activitatea didactica, Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania i‑a decernat, in 2014, distinctia de Profesor Bologna. Volume publicate: Didactica literaturii. Metode (2006); Elemente de didactica literaturii romane (2007); Hieroglifele poetilor (2008); Basarab Nicolescu. Eseu monografic (2008, 2009); Dictionarul critic al poeziei iesene contemporane. Autori. Carti. Teme (2011, 2013); Fantastic si alteritate (2013). La Editura Polirom a mai publicat Didactica literaturii romane. Fundamente teoretico‑aplicative (2008).

Daniel Ene s-a născut la Craiova. A studiat Lingvistica Spaniolă și Literatura Engleză (dublă specializare) în Coreea de Sud. Scrie, în limbile engleză și română, povestiri inspirate de legendele și mitologia românească.

Este licențiat în științe juridice (Facultatea de Drept a Universității București), a absolvit mai multe cursuri post-universitare in domeniul dreptului, al business-ului și al artei și industriei audiovizuale, iar în anul 2009 a obținut doctoratul în Cinematografie și Media la UNATC I.L. Caragiale București cu o teză intitulată “Realismul Magic în arta cinematografică”. Este specializat în legislația dreptului de autor și în legislația comunicării. În decursul timpului, a lucrat atât în instituții publice cât și în organizații private și a predat legislația comunicării. Începând cu anul 2012 a început să publice povestiri de ficțiune speculativă atât în reviste tipărite (Almanahul Anticipația, Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice, Revista Helion, Revista Galileo), precum și în mediul on-line (Revista Societății Române de SF&F, Revista Helion Online, Revista de Povestiri, Revista Nautilus, Revista Argos, Ficțiuni.ro, Fantastica, Blogul Moshului SF). Este prezent cu povestiri în antologiile: Ferestrele Timpului (Editura Tracus Arte, 2013), Lumi Stranii (Vremea, 2014), Argos 3 (Tritonic, 2017), Fictiuni Centenare (Pavcon, 2018), Antologia Prozei Science Fiction Româneşti (Paralela 45, 2018). A publicat două volume de povestiri, fiecare premiat: „A opta zi e-n fiecare noapte” (Editura Tracus Arte, 2014; Premiul Naţional SF&F 2014, în cadrul Convenției Naționale ROMCON Suceava 2015; Premiul de încurajare al Societății Europene de Science-Fiction, în 2014 la Dublin (http://esfs.info/esfs-awards/2010-2/) și „Misterioasa scrisoare a domnului Tesla” (Tritonic, 2017; Premiul Naţional SF&F pentru 2017 la categoria „Volum de povestiri”, în cadrul Convenției Naționale ROMCON Reşiţa 2018; Premiul Ion Hobana 2018 pentru categoria „Proză scurtă”, acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania Filiala Bucuresti si Societatea Romana de Literatură SF&F). Primul său roman, “Cișmigienii” (o ucronie care narează o lume alternativă, în care România nu a fost ocupată de Uniunea Sovietică la sfârșitul Celui de-al Doilea Război Mondial) este în curs de apariție la Editura Polirom. Locuiește în București.

M-am născut în Râmnicu Vâlcea pe 12 februarie 2001. Sunt elev în clasa a XI-a la “Colegiul Naţional de Informatică Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea. Sunt o fire creativă, căreia îi place să descopere lucruri noi şi să încerce lucruri noi. Sunt pasionat de legende, de mituri şi de povesti care trec dincolo de limitele normalului, de aceea romanele mele, în cea mai mare parte, dezvoltă astfel de teme. Sunt o persoană cu capul pe umeri, sagace, veselă şi plină de entuziasm. De asemenea, cred că sunt cea mai de încredere persoană pe care o cunosc. Devin uşor impulsiv când cineva mă contrazice în condiţiile în care susţin cu stoicism că am dreptate.

Florin Giurcă (1956, com. Dumitrești, jud. Vrancea) a urmat cursurile Facultății de Automatică, Institutul Politehnic București, profesânt ulterior ca inginer programator și profesor de informatică. A publicat povestiri SF și Fantasy în revistele Gazeta SF și Ficțiuni.ro. A câștigat premii pentru proza scurtă, premiul Ion Creangă (basm), Rezonanțe udeștene (nuvelă), alte premii naționale. Activează ca editor și redactor pe situl Liternautica.com. Cărți publicate: Noaptea lemurienilor, roman, SF/Fantasy, editura Pavcon, septembrie 2017 și Regele fluturilor, roman, mainstream, editura Coresi, noiembrie 2017.

Florin Purluca (n. 1982) este licențiat în Psihologie și are un masterat în Psihologie Clinică. În prezent este asistent medical la Spitalul Județean de Urgență din Focșani. A publicat proză scurtă în revistele Argos, Ficțiuni.ro, Gazeta SF, Helion, Nautilus, Revista de suspans. Este prezent în antologiile Argos Doi (TexaRom&Media-Tech, 2015) și Exit (Eagle, 2016). În limba engleză a publicat în revistele Aphelion și The Singularity. Volume publicate: Iman and Other Fantastic Stories (America Star Books, 2015) Pentru povestirea ,,Observatorul” a fost nominalizat la premiile RomCon 2015 (categoria ,,Cea mai bună povestire”).

Frank Roger s-a născut în 1957 la Gent, Belgia (sub numele de Frank Roger Florimond De Cuyper). Este fiul pictorului Roger De Cuyper (1921-2008) și strănepotul scriitorului și pictorului Gerard Ceunis (1885-1964). A studiat filologia germanică (engleză-olandeză) la Universitatea din Groningen și și-a obținut diploma în 1981 cu o teză dedicată lui Philip K. Dick. În 1975, primele sale povestiri au apărut sub numele de Frank Roger în revista flamandă SF-Magazine, urmate de o serie întreagă de povestiri în diverse reviste și antologii flamande și olandeze. Mai târziu, spre sfârșitul anilor optzeci, lucrurile s-au accelerat: zeci de povești au apărut într-o mare varietate de reviste și antologii. Câteva au apărut în seria Flemish Films. Din 2000, au început să apară traduse în diferite limbi. Pe lângă povestiri, realizează și colaje și lucrări grafice într-o atmosferă suprarealistă și satirică.

G. P. Ermin este, inter alia, mecanic şi electrician auto, dar şi absolvent de istorie, fost drummer într-o trupa de rock turbat, precum şi actual avocat. Lucrări de Istorie Simbolul social al vestimentației la azteci, Revista Erasmus, nr. 7/1997, Ed. Artemis, București; Conquistadorii cuceriților, Revista Erasmus, Ed. Artemis, București; Premiul Gh. Brătianu, acordat de Revista Magazin Istoric, 1998. Bursă cercetare, IRCCU Veneția, 1999 Lucrări de Drept Câteva considerații despre acțiunile în suspendarea deciziilor Consiliului Concurenței. Comentariu critic asupra Deciziei nr. 2147/17.04.2019, Curierul Judiciar nr. 7/2019, București; Nemo censetur ignorare legem și implicațiile în dreptul concurenței, Curierul Judiciar nr. 3/2018 (co-autor), București; Scurte considerații privind competența instanței judecătorești, din perspectiva O.U.G. nr. 39/2017, Ed Universul Juridic, 2017; Scurte considerații asupra unor aspecte procedurale privind extinderea investigațiilor de către Consiliul Concurenței, Curierul Judiciar nr. 5/2017, București; Scurte considerații cu privire la Instrucțiunile privind individualizarea sancțiunilor pentru contravențiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996, Universul Juridic, 2017 Ghidul inspecției inopinate a Consiliului Concurenţei, Ed. CH Beck, Bucureşti, 2016 Prezumţia de nevinovăţie vs. prezumţia de legalitate în acţiunile în suspendarea deciziilor Consiliului Concurenţei, Curierul Judiciar nr. 9/2016, București; Acţiunea în constatare negativă – (necesară) alternativă la acţiunea în suspendarea efectelor deciziilor Consiliului Concurenţei?, (ro, 19 mai 2014); Controlul de legalitate a actelor procurorului în cursul etapei urmăririi penale, Revista Română de Jurisprudenţă nr. 1/2012, Bucuresti; Executare silită. Bilet la ordin. Opoziţie la executare. Competenţa teritorială, Revista Română de Jurisprudenţă nr. 4/2012, București (co-autor); Scurte consideraţii privind ascultarea părţii vătămate în procesul penal, Revista Română de Jurisprudenţă nr. 4/2011, Bucuresti.

Gabriel Moldovan, născut în ziua de 11 mai a anului 1980, la Sighetu Marmației, scrie „din nevoia de a înțelege și exprima adevărurile tăcute dintre oameni.”. A debutat în 2003 cu volumul „Femeia cu aripi”, iar de atunci textele pe care le-a scris au fost publicate în reviste și antologii literare. Coordonează cercul de scriere creativă „InkSpiration” din Sibiu, dedicat susținerii vocilor emergente și dialogului literar autentic. Scrie la granița dintre thriller de spionaj, romance psihologic și ficțiune cyber-dark, explorând personaje aflate sub presiunea alegerilor morale și a conflictelor interioare. Stilul său este cinematografic, introspectiv, scris la persoana I, oscilând între acțiune tensionată și reflecție lucidă. Este interesat de teme precum identitatea, loialitatea, puterea și vulnerabilitatea emoțională, filtrate prin realism est-european și perspectiva critică a lui Harold Bloom. Își propun să se implice tot mai activ în viața literară contemporană și să contribuie la conturarea unei comunități vii de scriitori și cititori. Pentru el, „scrisul rămâne o formă de angajament, luciditate și apartenență.”. A publicat, „Femeia cu aripi”, la Editura „Psihomedia”, 2003, Sibiu, volum de poezie și proză scurtă și a participat cu numeroase poezii și povestiri în paginile unor antologii și reviste literare, printre aceste texte amintim aici câteva: „Dincolo de Măști”,aAntologie poezie, „Eroi fără de medalii”, poezie caștigătoare - în revista „Viața Medicală”, 2024, „Aripi și Rădăcini”, proză scurtă - în revista „Toplitera”, nr. 4/2024, „Poarta Raiului”, text selectat LiterNet.ro, 2025, „Un rege, o regină”, text selectat LiterNet.ro, 2025, „A fost odată”, text selectat LiterNet.ro, 2025, „Întotdeauna mai e ceva de iubit”, text selectat LiterNet.ro, 2025, „Lacrimi pentru uitare”, text publicat pe „Must Read Magazine”, 2025, „Tears for Oblivion”, text publicat în Wordsmith International, nr. 54 / 2025, „Ziua în care frigiderul meu a decis să devină vegan”, text selectat LiterNet.ro, 2025 etc.. Gabriel Moldovan a luat locul trei pentru proză scurtă, la Concursul Internațional „Nicomah”, Sinaia - Romania / 2024 și locul II - Aforisme, la Festivalul Internațional al Aforismului, Tecuci - Romania / 2025. Din activitate literară, amintim aici: coordonator - Cenaclul Literar „ICAR”, Sibiu (2000–2005), participant - Tabăra de scriere creativă de la Toplița, sub îndrumarea lui Florin Iaru, 2021 și la Tabăra de scriere creativă de la Toplița, sub îndrumarea lui Cosmin Perța, 2023, coordonator - Cercul de scriere creativă „InkSpiration”, Sibiu (2024–prezent) etc.

Are 21 de ani, în prezent locuiește în Cluj Napoca deși s-a născut în Târgu-Mureș. Pasionat de SF-ul încă de mic și prima dată a început să scrie undeva prin liceu. Absolvent de Administrație Publică.

Sunt mamă, soţie şi povestitor. Am debutat literar în 2016, la revista Helion online cu proza scurtă ,,Îngerii". Am publicat lucrări la revistele Egophobia, Liternautica, Proezia, Galaxia 42 şi Catchy, iar anul acesta am contribuit cu cinci poezii în antologia literară Nova Poetica, apărută la editura Literagraf.

Gareth D Jones este neoficial cel de-al doilea autor de povestiri de ficțiune științifică din lume, publicat în 27 de limbi. Locuiește în Marea Britanie și își alimentează scrisul cu cantități copioase de ceai.

Născut în Chișinău în 1987, Genn Kato a absolvit Facultatea de Drept a USM în 2010. În anii următori, a predat ca lector la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”, apoi s-a mutat la București. În 2016, a părăsit România și s-a stabilit în Germania, unde trăiește și lucrează în prezent. Pasionat de science-fiction și inspirat deopotrivă de literatura occidentală și japoneză, Genn debutează în 2025 cu romanul „A Noua Directivă”, publicat de Editura „Coresi”.

Geoffrey Landis este fizician și lucrează la Centrul de Cercetare ”John Glenn” al NASA, unde dezvoltă tehnologii avansate pentru explorarea spațială cu oameni sau roboți. Este și scriitor de SF, premiat de 3 ori cu Nebula și Hugo la categoria cea mai bună povestire (pentru: "Ripples in the Dirac Sea" în 1990; "A Walk in the Sun" în 1992; "Falling Onto Mars" în 2003). Este autor al romanului ”Mars Crossing” (de la editura Tor) și al peste 80 de povestiri, apărute în reviste precum ”Analog”, ”Asimov’s”, ”The Magazine of Fantasy & Science Fiction” și numeroase antologii de ”Best of”.

George Dimitriu s-a născut în anul 1967 în localitatea Galați și domiciliază în Râșnov (județul Brașov). A fost redactor-șef al revistei RITMURI Brașovene, iar în prezent este redactor- șef al revistei independente Oaza de Cultură. A publicat volumele de proză scurtă O nouă viață (Editura Tritonic, 2022 – debut literar) și O iubire platonică (Editura Ecou Transilvan, 2023), volumul de reportaje literare Prin mirifica Europă (Editura Cassius Books, 2024) și romanul SF Ultimul dictator, parte a trilogiei Societatea Planetară (Editura Eikon, 2024). I s-au publicat poezii în revista canadiană Poezii pentru sufletul meu (mai 2023 – debut publicistic), proză, reportaje literare, eseuri, aforisme, interviuri în revistele Convorbiri literare, Hyperion, Caiete Silvane, Mișcarea Literară, Plumb, Nord Literar, Acolada, Reșița Literară, Feed Back, Argeș, Litera Nordului, Banchetul, Literatura de azi, Oaza de Cultură, Conexiuni culturale (S.U.A.), Gracious Light (S.U.A.), Curentul Internațional (S.U.A.), Așii români (Germania), Leute Magazin (Germania), Spania Literară, Littera Nova (Spania), Observatorul (Canada), Basarabia Literară (Republica Moldova), Literatura și Arta (Republica Moldova), CAHULUL literar și artistic (Republica Moldova), TIMPUL din ROMÂNIA (Republica Moldova), Vatra Veche, Apollon, Sintagme literare, Revista Nouă, Leviathan, OltArt, REXPUBLICA, Actualitatea literară, Cervantes, Dobrogea Culturală, Vâlcea Literară, eCreator, Arena literară, Contrast Literar, Memoria slovelor, Orizont Cultural Ieșean, Cetatea lui Bucur, Ecouri, Surâsul Bucovinei, Logos & Agape, Curierul Național, 13 Plus, Sintagme Codrene, Bogdania, Agora ARTELOR, Boem@, Liternautica, Zenit 22, Luceafărul, Literomania, Datina, Antares, Armonii Culturale, Revista Vorbelor Scrise, Zugzwang, Ecoul Diurn, Mirajul Oltului, Glasul, Clipa Literar-Artistică, VIP Seniori, Bilete de papagal, Regal Literar, Al cincilea anotimp, Prag de lume, Tecuciul literar-artistic, Ritmuri Brașovene și proză SF în revistele Caligraf, Aphelion (S.U.A.), Biblioteca lui Dan Culcer (Franța), Teoría Ómicron (Ecuador), Adbhut (India), Helion, Ficțiunea, Galaxia 42, UtopIQa, ArtZONE SF, Planeta Babel, EgoPHobia, Astralis, Ecouri, eCreator, Ritmuri Brașovene. Este autor în antologiile: Toamna pe sensul liric (Editura Boem@, 2023), Iarna din SUFLET (Editura eCreator, 2023), Unire și Cuvânt (Editura eCreator, 2023), Antologia Prieteniei (Editura Ștef, 2024), Pe aripile gândului vol. II, III (Editura Anamarol, 2024), Cronici de nisip și mare (Editura Cassius Books, 2024), Gânduri duse cu pluta (Editura Cervantes, 2024), Tăcerea răstignită (Editura Apollon, 2024), Colectia de povestiri SF&F pentru Nevăzători (2024), Anotimpuri (antologie româno-australiană, 2024). Referințe critice: – Petre Rău, Toamna pe sensul liric (2023); – Issabela Cotelin, Lumină Lină\Gracious Light nr. 4 (S.U.A., 2024), Curentul Internațional (S.U.A., 2024), Helion Online nr. 158 (2024), Ficțiunea nr. 201 (2024), RexPublica nr. 7 (2024), Logos & Agape (2024); – Simona Radu, Literatura și Arta (Republica Moldova), nr. 40-41 (2024). A participat la Convenția națională de Science-Fiction ROMCON 2024 (în calitate de invitat), la AntareSFest 2024 (în calitate de invitat), la cea de-a opta ediție a Conferinței internaționale (virtuale) de Science Fiction organizată de Asociația Indiană pentru Studii SF (ca invitat special) și a obținut următoarele distincții și premii: – marele premiu al Concursului național de literatură Flamingo Artistic Creation (2024); – premiul I la Concursul internațional de creație literară organizat de UNIFERO (2024); – premiul I (secțiunea Interviu) la Concursul național Eminescu, un vis în așteptare, organizat de UZPR (2024); – premiul III (secțiunea Literatură) la Concursul internațional de creație Lumină și culoare (2024); – premiul III la Concursul național de literatură umoristică (2024); – premiul revistei de cultură, artă și civilizație Apollon (secțiunea Proză) la Festivalul- concurs internațional de poezie, proză și grafică Nicolae Dabija – Tăcerea răstignită (2024); – mențiunea I (secțiunea Proză) la Concursul aniversar Prietenia (2024); – mențiunea I la Concursul Voi sunteți lumina lumii! (2024); – mențiune la Concursul național de proză scurtă S.F. Helion (2023); – diplomă de excelență pentru merite deosebite în păstrarea, dezvoltarea și promovarea în lume a graiului, culturii și spiritualității românești (în anul 2023). De asemenea, este câștigător al Concursului Proză scurtă după imagine organizat de revista Agora Artelor în anul 2024.

Absolvent al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Litere, promoţia, 2020, tânăr scriitor născutîn 1989. Publică în revistele literare: Orizont, Vatra. Opt-Motive. Apariţii editoriale alături de George Volceanov, „Noul dicţionar de argou al limbii române”, Editura Litera, Bucureşti, 2019. Carte în lucru la editura Tracus Arte, „Rapul este poezie”.

George Țugurlan este absolvent de jurnalism la Universitatea de Vest, Timișoara. A lucrat în presa scrisă și în prezent activează în marketing. Ocazional pictează, scrie poezii și se relaxează prin layout design-ul. Este colaborator al clubului Helion din 2013, de când a paginat mare parte din cărțile colecției Insolit, revistele tipărite Helion și buletinele de critică și istorie literară Biblioteca Nova, afișe și alte materiale grafice. George Țugurlan așteaptă momentul potrivit pentru a debuta în literatura S.F. sau în arta plastică cu teme inspirate de gen.

-

Igor Antoniuk este scriitor, istoric și pedagog ucrainean. Este autor de proză horror, mistică și science-fiction social, precum și al volumelor de povestiri „Monetę podniesie każdy” și „Șoapta pinilor”. A debutat în revista online Helion cu povestirea „OMUL DE O ZI”. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi și au apărut în reviste și publicații online din Franța, Polonia, Ungaria, România, Norvegia, Țările de Jos, Slovenia, Statele Unite ale Americii și Turcia.

Cu un doctorat în filologie dedicat intertextualității în lirică, traducător, Igor Ursenco este autorul a 11 cărți în varii genuri artistice în care emerge pe post de agent catalizator al semiosofiei înțelese ca reversibilitate ontologică a „ereziei arhetipale” (EgoBesTiaR) și intangibilitate a „terrarismului semantic” (Theo-e-Retikon). A luat premii naționale și internaționale pentru lirică și proză. Texte de-ale sale au apărut în reviste de literatură, de cultură și portaluri electronice din România, Moldova, Germania, Irlanda, Spania, Italia și Canada.

Ioan-Angelo Mîțiu (n. 1976, Reșița) a absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare din Timișoara, unde și locuiește în prezent. A debutat în 2018 cu romanul science-fiction De cine atârnă Pământul. Cartea poate fi cumpărată de pe Amazon și de pe Cartepedia.

Ioana-Alexandra Butnariu locuiește în București și a terminat Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”.

Ioana Crenguța Vișan s-a născut la data de 1 iulie 1978. Web designer de profesie, a absolvit Facultatea de Informatică, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din iași, în 2002. Bună cunoscătoare de limbi străine, Ioana Vișan a publicat frecvent proze și romane în limba engleză. A debutat în 2008, cu povestirea Înghețul, în revista Nautilus nr. 6. Cărți publicate în limba română: Secvență de zbor, Millennium Books, 2016; Instincte umane, Millennium Books, 2013 și Efectul de nautil, Millennium Books, 2013. A publicat multe proze în antologiile: „Galaxis. Noua operă spațială”, „Dincolo de orizont. Povestiri science fiction, vol.1”, „Argos Doi. Proză Science-Fiction & Fantasy”, „Xenox. Contact între civilizații”, „Best of Mystery & Horror #1 - Revista de suspans”, „Bumerangul lui Zeeler. Antologie Gazeta SF 2014”, „Ferestrele timpului. Antologie de ficțiuni speculative”, „Călătorii in timp. Antologie de povestiri SF”, „Zombii: Cartea morților vii”, „Cele 1001 de scorneli ale Moșului SF”, „Venus – povestiri erotice science fiction”, „Steampunk: A doua revoluție”, „Dansînd pe Marte și alte povestiri fantastice”. A publicat 20 de volume în limba engleză. Premii: – noiembrie 2016 - premiul special la concursul Helion 2016, pentru „Cum să curtezi o femeie”; – iulie 2014 – nominalizare la premiile COLIN 2014 în categoria Proză scurtă SF pentru volumul „Efectul de nautil”; – aprilie 2013 – Premiul de Încurajare acordat de Societatea Europeană de Science Fiction la Eurocon 2013; – noiembrie 2012 – locul 2 la concursul Helion 2012 pentru „O familie de sclipicioși“ ; – martie 2012 – nominalizare la premiile ROMCOM 2012 în categoria Debut pentru „Plimbarea de dimineață a domnișoarei Vu” apărută în „Steampunk: A doua revoluție”; – februarie 2009 – premiul Cititor. Ioana Vișan a decedat la data de 21 septembrie 2016.

Poet, prozator, muzician. Dintre cele mai recente volume - Orașul tatuat (2021). A fost tradus și publicat în antologii de poezie din Franța, Germania, Portugalia și India. Din 2019 lansează revista literară „Monitorul de Poezie”. Din 2021 deschide la București o librărie doar de poezie .

Ion-Daniel Pestrea, n. 1975, este profesor de limba și literatura franceză. A colaborat cu mai multe publicații online din care: www.poezie.ro-78 de articole, poezie și proză, Clubul qpoem Facebook-poeme, Clubul qproză Facebook-proză foarte scurtă. I-au apărut volumele: Ce prescrie astrologul, Editura Letras, 2017, Snagov-poezie; Prințesa cireșelor și căpcăunii, Editura Cartea Ta, 2018, Oradea-povestire pentru copii; Trei yeți cucuieți, Editura Letras, 2018, Snagov-proză scurtă și, în regim de self-publishing: Mercator, 2013-microroman fantasy, Geronimo, 2013-microroman fantasy, Derelicțiune bufă, 2013-poezie, Obiecte empo, 2014-poezie. Are în lucru: Emigrant pe Luna Carbo (jurnoir)-roman science-fiction; Voluntar pentru tenebre-proză scurtă. Scrie pe blogul Frica de proză

Născut la 1 aprilie 1970 în comuna Putineiu, județul Teleorman, Ionel Rușanu este absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații din Universitatea Politehnica București, promoția 1994. Locuiește în București și este inginer specialist în comunicații digitale. Primele povestiri SF le-a scris în timpul liceului și le-a trimis la emisiunea radiofonică „Exploratorii lumii de mâine”, emisiune difuzată la Radio România Tineret (actualul Radio3Net „Florian Pittis”) și de unde a primit feedback pozitiv. Apoi a dat prioritate meseriei de inginer, simțind ca scrisul nu este îndeajuns de matur, însă, după pragul vârstei de 40 de ani a revenit la scris, în anul 2018 debutând cu romanul SF pentru tineret „Mintea mea este o galaxie”, editura ePublishers. În 2021 a publicat o culegere de proză scurtă sub titlul „Loteria vieții - povești din pandemie” la editura Letras, volum ce se vrea a fi o trecere spre o proză ancorată în realitate, chiar de mai are accente fantastice pe alocuri. În 2022 primul roman, a cunoscut o reeditare sub titlul „În mintea mea încape o galaxie” la editura Cassius Books.

Poet, prozator, autor de aforisme, critic, editor, promotor cultural şi textier de muzică românească, Ionuţ Caragea s-a născut pe 12 aprilie 1975, în Constanţa. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societăţii Poeţilor Francezi, membru al Societăţii Poeţilor şi Artiştilor din Franţa etc. A publicat peste 40 de volume și a fost tradus în șase limbi. Foloseşte şi pseudonimul Snowdon King. Între 2003 şi 2011 a trăit în Canada. În 2008 a fondat Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec. În 2012 se întoarce în România şi se stabileşte la Oradea. Biografia detaliată poate fi citită pe site-ul ASLRQ sau pe Wikipedia.

Ionuț Manea N. s-a născut pe 20 mai 1981, în Slatina, județul Olt. Medic dentist. În prezent, locuiește în Timișoara. Publică în revistele literare: Vatra, Literomania, Helion, Orizont, Liternautica, Reșița Literară. În 2020 obține premiul național ROMCON pentru povestire. Este prezent cu texte în antologia Literomania de proză scurtă (2019), antologia Moștenirea Văcăreștilor (2017, 2019) și antologia Pomele izolării, MLNR Iași-2021. A debutat cu volumul de proză scurtă „Confesiunile Maestrului Păpușar” (2020), la Editura Tracus Arte, câștigător al premiilor ROMCON, pentru volum de povestiri și nuvelă. A publicat volumul de poezii „Scrisoare pentru PingSu”, 2021, la editura TracusArte, Raftul de debut Cărtureși. Și „Dispozițiile unui dumnezeu tânăr”(poezie), Casa de Pariuri Literare, 2022.

Iulia-Ioana Enache este studentă la medicină generală, în anul patru, la o facultate de stat din România. „Scrisul e o pasiune care nu mă lasă în pace de circa zece-unsprezece ani, dar acum este prima dată când decid să-mi încerc norocul să public undeva. Ador să redau dileme etice, sociale, în general să-mi „torturez” personajele în varii moduri.”

Iulian Florin Miu are 24 de ani, locuiește în Pitești, judetul Arges. Marea sa pasiune este scrisul. Pe lângă povestiri, Florin scrie poezii și eseuri.

Iv Cassie Blue a câștigat premiul al II-lea la concursul „Creangă la el acasă” (2016) și premiul al III-lea la Concursului Național de Proză Scurtă Helion 2016. Scrie pe platforma Wattpad din mai 2015 (IvCassieBlue).

Izabela Radosevici, născută la Caransebeș în 1999. A absolvit Facultatea de Matematică și Informatică, limba Engleză, în cadrul Universității de Vest Timișoara în anul 2021. A participat la diverse întâlniri și ateliere de creative writing. Începând cu anul 2023 a devenit membru al Clubului Helion, unde a debutat cu proză scurtă atât în revista tipărită cât și încea online. Tot în 2023 a început să facă parte din Cenaclul Pavel Dan. Printre diferitele evenimente literare, a participat la un Open Mic de poezie organizat la Cluj de către poeta Lena Chilari și a câștigat un loc în Antologia de texte "Conexini" în cadrul concursului literar Lirismograf.

În 2001, Jack Skillingstead i-a trimis lui Stephen King o povestire pentru concursul „On Writing”. L-a câștigat, iar apoi a publicat peste 30 de povestiri în diverse reviste profesioniste ca „Asimov’s” și „Clarkesworld”, antologiile Dozois Year’s Best și alte colecții. Jack a publicat în SUA și 2 romane, „Harbinger” și „Life in the Preservation”. Proza sa scurtă a fost tradusă în numeroase limbi și este folosită în cursuri la universități precum San Diego. A fost nominalizat la premiile Locus (romanul „Harbinger”) Theodore Sturgeon Award (cu „Dead Worlds”) și Philip K. Dick Award (romanul „Life on The Preservation”). Trăiește în Seattle, Washington, cu soția sa, scriitoarea Nancy Kress. Povestirea „What you are about to see” a apărut în revista „Asimov’s” în 2008, iar în 2011 și în antologia americană ”Alien Contact” (precum și în volume proprii de autor ale scriitorului). Site: http://jackskillingstead.com/

Janos Honkonen is a writer who currently lives in Turku, Finland. Janos' debut novel Kaiken yllä etana was published in 2013, and they have published short stories, comics and games in English and in Finnish. Janos' dayjob is writing video games, and in addition to writing they play theremin and dabble in painting. http://vornaskotti.com

Născut în Toronto, acum locuiește în Quebec City și scrie, mai ales în franceză. Cu peste treizeci de cărți și peste o sută de povestiri, el este profesor de istorie la Universitatea din Ottawa, precum și traducător, critic și organizator de convenții. Jean-Louis Trudel scrie despre schimbările climatice din 1988, ocazional ca jurnalist sau profesor, dar mai des ca autor de science fiction.

Jeremy Szal s-a născut în 1995 și a fost crescut de dingo-uri sălbatici, ceea ce ar trebui să explice multe. Și-a petrecut copilăria explorând plaje, librării și limitele răbdării oamenilor. Romanul său de debut, STORMBLOOD, o operă spațială întunecată despre un drog recoltat din ADN-ul extraterestru care îi face pe utilizatori dependenți permanent de adrenalină și agresivitate, a ieșit acum din Gollancz ca primul dintr-o trilogie, BLINDSPACE lansându-se cândva în 2021. El este autorul peste patruzeci de nuvele science-fiction, traduse în șase limbi. A fost editor pentru StarShipSofa, câștigător Hugo, până în 2020 și are o diplomă în studii de film și scriere creativă de la UNSW. Își croiește viața în Sydney, Australia, împreună cu familia sa. Îi place să urmărească filme ciudate, să colecționeze ginuri de tip boutique, să exploreze orașele, vremea rece și umorul întunecat. Găsește-l la http://jeremyszal.com/ sau @JeremySzal

J.S. Meresmaa (1983) este un autor finlandez, care scrie proză science fiction, fantasy și alte ficțiuni speculative. Ultima ei lucrare este o trilogie steampunk „Ursiini”, a cărei acțiune se petrece la începutul secolului al XX-lea în Finlanda, când țara era sub dominație rusă. În lumea de istorie alternativă, ultima perioadă glaciară din Europa a durat mai mult decât în istoria noastră și a permis supraviețuirea marii faune, cum ar fi mamuții și hienele peșterilor, în zonele îndepărtate ale Siberiei. Protagoniștii sunt tineri care aparțin unui trib indigen fictiv numit Ursines și care luptă împotriva opresiunii prin combinarea magiei animale cu tehnologia. Pe lângă „Afacerile Ursine”, Meresmaa a scris o serie fictivă fantezistă „Mifonki” în care povestește despre două familii ale căror destinuri se împletesc în moduri neconvenționale prin iubire, magie și moarte. Seria „Mifonki” este formată din șase părți și are fani fideli în Finlanda.

Karácsony Benő este pseudonimul lui Klärmann Bernát, unul dintre scriitorii ardeleni de frunte din perioada interbelică. S-a născut la 7 septembrie 1888, într-o familie evreiască din Alba Iulia. A studiat în oraşul natal, dar, din cauza unei şotii, şi-a dat bacalaureatul în Cluj. A luptat în primul război mondial, când a fost rănit şi spitalizat în Timişoara. Şi-a terminat studiile de drept abia după încetarea ostilităţilor. A practicat avocatura în Cluj şi, în paralel, s-a dedicat scrisului. Căderea fascismului italian şi debarcarea aliată din Normandia prevesteau sfârşitul Germaniei naziste în 1944. Dar în toamna aceluiaşi an, a fost deportat la Auschwitz, unde a pierit. A debutat în 1908, într-o gazetă din Alba Iulia. A scris şi a publicat piese de teatru şi mai multe romane realiste, cu un lirism discret, redactate într-un stil sprinţar, ironic, uneori cu tuşe de grotesc: „Pjotruska” (1927; (trad. rom.: „Piotruşca”, 1973), „Új élet kapujában” (În pragul unei vieţi noi, 1932), „Napos oldal” (1936; trad. rom.: „Cu capul în soare”, 1974), „Utazás a szürke folyón” (Călătorie pe fluviul cenuşiu, 1940). Romanul „A megnyugvás ösvényein” a fost publicat postum, în 1947 (trad. rom.: „Cu pasul în linişte”, 1976). Povestirea „Ember a csillagok alatt” este singurul său text science-fiction. Ea a apărut într-o primă redactare în culegerea de autor „Tavaszi ballada” (Baladă de primăvară, 1925). Kuczka Péter a publicat varianta din 1942 în revista „Galaktika” nr. 50 (1983). Aici i-a atras atenţia antologatorului Ágoston Hugó, care a preluat-o în volumul „Morel találmánya” (Invenţia lui Morel, 1986). El a considerat că povestirea reprezintă o replică la „Minunata Lume Nouă” (1932) a lui Aldous Huxley. Evident, este o filiaţie eronată, rezultată din raritatea volumului apărut în 1925 la Librăria Révész Béla din Târgu Mureş, care a fost scanat şi pus pe Biblioteca Electronică Maghiară (MEK) abia în 8 mai 2015. Foarte probabil, Karácsony Benő a citit romanul „Noi” (1924) de Evgheni Zamiatin, unde de asemenea apare o poveste de dragoste între un bărbat şi o femeie, aleşi pe bază de tichet. Ca urmare a rolului jucat de personajul principal (un ofiţer însărcinat cu păstrarea ordinii în „cea mai perfectă dintre lumile posibile”), ea constituie mai degrabă o avanpremieră a lui „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury (1951). A decedat deportat în lagărul de la Auschwitz, în 1944.

Sunt profesor asociat de studii americane, predau cursuri de istorie, guvern, societate și cultură americană și fac cercetări pe probleme bisericești-stat americane, Constituția americană și Președinția. Celălalt domeniu al meu de cercetare este literatura fantastică, în special romanele utopice-distopice și ficțiunea științifică, în special opera lui H. G. Wells.

Născut în 9 noiembrie 1978, Krzysztof Dąbrowski este scriitor și scenarist polonez, iar în revista „Helion” on-line a debutat anul acesta, în luna ianuarie cu câteva miniaturi de 100 de cuvinte numite drabbles. Poveștile sale au fost traduse în multe limbi și publicate în reviste și antologii din țări precum: SUA, Slovacia, Cehia, Ungaria, Rusia, Germania, Italia, Anglia, Spania, Israel, Brazilia, Mexic și Argentina.

Laura Ceica a debutat publicistic cu poezia Eminesciana, in revista “Rostirea Romaneasca”, an IX, nr. 1-2-3, ianuarie-februarie-martie 2003. Debut editorial cu volumul de poezie Ziggurat, ed, Anthropos, Timisoara (2005). Colaborari la reviste literare: Ardealul literar, Banat, Biblioteca Nova, Citadela, Coloana infinitului, Helion, I SF db (Internet Science-Fiction Database) (online) , Orizont, Poezia, Rostirea romaneasca, Ulysse (online). Membră a Uniunii Scriitorilor din Romania. Scrieri: Ziggurat (poeme), Timisoara, editura Anthropos, 2005; Poeme de dragoste, Timisoara, editura Anthropos, 2006; Taboo[poezie], Timisoara, editura Anthropos, 2007; Alia (un roman)[poem in proza] , Timisoara, editura Anthropos, 2010, Zilele pasarii de alaltaieri[proza science –fiction], Timisoara, editura Eurostampa 2016; Cum sa construiesti un imperiu galactic[proza science –fiction], Timisoara, editura Eurostampa, 2018. Colaborator periodic la revistele Helion, Srsff. Premiu pentru arta plastica Romcon 2017.

Absolvent al Facultăţii de Electrotehnică a I. P. "Traian Vuia" din Timişoara. Prozator. Debut în "Jurnalul S.F." (1993), cu povestirea Incantaţie.

Letterio Todaro este în prezent profesor asociat în istoria educației și a literaturii pentru copii la Universitatea din Catania. A fost membru al mai multor rețele de cercetare, concentrându-se în principal pe temele istoriei editării și manualelor educaționale, asupra istoriei educației și a istoriei cărților pentru copii. A participat la conferințe naționale și internaționale despre istoria educației. A publicat volume și articole științifice în reviste naționale și internaționale privind domeniul său de cercetare. A participat la Conferințele Internaționale Helion la Timișoara, în anii 2017, 2018. În fotografie, vizitând Piața Libertății.

Lisa Hellrand este absolventa Facultății de Arte si Design din Timișoara, 2021, în vârstă de 27 de ani, locuiește în județul Arad, orașul Ineu și este pasionată de desen și scris. Benzile desenate ale Lisei sunt inspirate de textul sacru mayaș, Popol Vuh, numit și ‘cartea creației’, datând din anii 1550, fiind unul dintre puținele texte mayașe care au supraviețuit timpului.

Jurnalist

Născut în București, pe 30 iunie 1969. Avsolvent al Facultății de Automatică din Politehnica bucureșteană. A publicat o povestire în antologia coordonată de Michael Haulică Argos Doi și povestiri în revista Helion.

Liviu Surugiu, scriitor, scenarist, jurist, mediator (n. 1969). Debut: septembrie 1994, proză scurtă în Jurnalul SF. A publicat în revistele: Jurnalul SF, SuperNova, Curierul Național, Helion, Gazeta SF, Argos, Nautilus, CPSF, CPSFA-Nemira și Ficțiuni. Edituri unde a publicat: Tritonic, Tracus Arte, Univers. Volume: „IMMAN”, „ATAVIC”, „IUBIRE ȘI MOARTE PENTRU TOTDEAUNA”, „RĂMĂȘIȚELE VISELOR”, „ERAL”, „ACESTA ESTE TRUPUL MEU”, „P U L S A R”. Premii: Premiul II (finalist) HBO-2013 pentru scenariu de lung-metraj, Premiul JSF-Atlantykron 1994, Premiul SuperNova 1994, Premiul Sfera 1994, Premiul de Originalitate Atlantykron 1995, Premiul pentru Nuvelă la Festivalul Vladimir Colin 1995, Premiul Quasar 1995, Premiul Radu Gyr 1995, Premiul ARSFAN 1995 la Pozitronic Buzău, Premiul Gazetei SF 2013, Premiul pentru cel mai bun roman al anului, Romcon 2015, Locul I în Top 14 Cărți SF 2015, Premiul III Helion 2015, Premiul I Atlantykron 2016. Premiul pentru cel mai bun roman al anului, Romcon 2016, Premiul pentru cel mai bun volum de proză scurtă, Romcon 2016, Premiul pentru scenariu ”România 2116”, Romcon 2016, Premiul I la Concursul Național Helion 2016. Funcție ocupată: Secretar Executiv ARCASF (Asociația Română a Cluburilor și Autorilor de literatură Science Fiction).

Scriitor de Science Fiction și fantasy. Povestirile sale au fost publicate în Nature: Futures, Analog SF&F, Interzone și alte publicații. Nuvela „Rocket Man” a fost nominalizată pentru premiile British Science Fiction Association pentru 2020. Membru al „Science Fiction Writers of America” și al „Clarion West Class” din 2020-2022.

Louis Shalako este fondatorul Long Cool One Books și autorul a douăzeci și cinci de romane, numeroase nuvele și alte povestiri scurte. Louis a studiat Radio, Televiziune și Jurnalism la Colegiul de Arte Aplicate și Tehnologie Lambton, ulterior continuând să studieze artele plastice. A început să scrie pentru ziare comunitare și reviste industriale în urmă cu peste treizeci de ani. Poveștile sale apar în publicații precum Perihelion Science Fiction, Bewildering Stories, Aurora Wolf, Ennea, Wonderwaan, Algernon, Nova Fantasia și Danse Macabre. Locuiește în sudul provinciei Ontario și scrie cu normă întreagă. Lui Louis îi place ciclismul, înotul, îi plac cărțile bune.

Erwin Lucian Bureriu. Studii universitare: Facultatea de filologie, Universitatea Timișoara. Redactor la radio și televiziune, Timișoara și București, secretar general de redacție la revista Orizont, Timișoara. Îi apar cărți de poezie, proză și eseistică. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1968. A publicat eseuri și beletristică în țară, Germania, Canada, SUA. Este activ în presa de specialitate.

Lucian-Dragoş Bogdan (n. 16 iulie 1975, Alba Iulia), a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca. În prezent este educator şi coordonator la Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilităţi multiple Alba Iulia şi administrator al unei firme. Locuieşte în Alba Iulia. A debutat în 1991, în nr. 17 al ziarului Alba Forum cu povestirea „Triunghiul Bermudelor”. A mai publicat în Argos, CPSF Anticipaţia, Discobolul, EgoPHobia, Ficţiuni.ro, Galileo, Gazeta SF, Helion, Helion Online, Jurnalul de imagine, Luceafărul, Lumi Virtuale, Nautilus. Este prezent în Almanahul Anticipaţia 2016 şi în antologiile Argos Doi, Dincolo de orizont şi Exit. Povestiri de dincolo. În anul 2015 a primit premiul RomCon pentru cea mai bună povestire SF a anului 2014 („Dincolo de orizont”) şi premiul I la a XXX-a ediţie a Concursului Naţional de Proză Scurtă Helion („Doar atât: scriu”). Volume publicate:Trilogie (2004), Zeul Kvun (2004), Frontiera (2006), Vraciul de pe norul interior (2014), Pânza de păianjen (2014), Uneori, când visez... (2015), Omul-fluture (în colaborare cu Teodora Matei, 2015), Întâmplări din oceanele timpului (2016), Povestiri fantastice (2016), Maya (în colaborare cu Teodora Matei, 2016), Ultimul flux (2016).

Lucian Ionica (n. 1952, Timișoara) a absolvit Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, doctor în filosofie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1999), specializări în Jurnalistică la Belfast Exposed Community Photography (Marea Britanie) şi la European Journalism Centre Maastricht (Olanda). A publicat volumul de proză scurtă „Ziua confuză”, Bucureşti, Editura Albatros, 1983; „Ţarcu”, Timişoara, Editura Facla, 1989; „Imaginea vizuală — aspecte teoretice”, Timişoara, Editura Marineasa, 2000; „Dicţionar de televiziune, englez-român”, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2001; „Dicţionar explicativ de televiziune, englez-român”, Bucureşti, Editura Tritonic, 2005. A apărut în numeroase volume colective atât în țară cât și în străinătate. Premii: premiul I la a X-a Consfătuire pe ţară a cenaclurilor SF, Timişoara, 1989; premiul Concursului anual SF, Craiova, 1987.

Lucian Merișca (n. 20 aprilie 1958, Târgu Frumos, Iași) este un scriitor român de literatură științifico-fantastică, traducător și redactor de radio. Este frate cu Dan Merișca și fiul istoricului și scriitorului Costin Merișca În 1979, Lucian Merișca, împreună cu Dan Merișca, a fondat cenaclul SF Quasar din Iași. A debutat în literatura științifico-fantastică în 1981 cu povestirea „Peripețiile unor pămînteni în Exterrior”. A publicat diferite povestiri în Anticipația CPSF (nr. 503), în antologii „La orizont, această constelație...” (1990, povestirea „Tic-tac”), Almanahul Anticipația (din 1993), Fantastic Magazin, Argonaut, SF Contact, Quark, Jurnalul SF etc. Aparține valului din anii 1980 de scriitori ai SF-ului românesc.

Lucian Patrascu are 19 ani si este proaspat absolvent al liceului Independenta din jud. Dolj, Pasionat de citit și scris.

Lucian-Vasile Szabo este prozator, critic literar, jurnalist, profesor şi cercetător în domeniul comunicării. În activitatea sa a abordat teme complexe, cum ar fi: relaţia dintre literatură şi mass-media; evoluţia unor mari scriitori şi gazetari; conflictele cu puterea şi represaliile la care au fost supuşi importanţi scriitori şi publicişti (români şi străini) pentru activitatea lor ca oameni de presă; viitorul publicisticii (literare şi generaliste) în condiţiile evoluţiei tehnologice. A publicat volume privind teoria comunicării şi de istorie literară: Libertate şi comunicare în lumea presei (1999), Jurnalişti, eroi, terorişti (2009), Mass-media, represiune şi libertate (2010), Capcane ale comunicării (2011), Născuţi în lanţuri (2011), Un alt Slavici (2012), The Facts in the Case E. A. Poe (2013), Sindromul Timişoara 1989: Adevăr şi imaginar (2013), Complexul Slavici (2013), E. A. POE: romantism, modernism, postmodernism. Implicaţii jurnalistice, fantastice şi science fiction (2014), Revoluţia din 1989 în spitalele timişorene (2014), Imaginea militarilor și a victimelor în Revoluția de la Timișoara (2015), Recurs în dosarul Ioan Slavici (2015). Ca prozator s-a afirmat cu volumele Seninul cerului de sticlă (2000), Arta de a muri pe timp de pace (2008), Zile senine, zile străine (2015). Ca editor a realizat volumul Fantome. Zece bijuterii fantastice scrise de autori români (2008), precum şi ediţii din Urmuz, Gib I. Mihăescu, Ovidiu Pecican, George Şerban, Costel Baboş, H. P. Lovecraft, M. R. James, Edwin A. Abbot sau Enrique Anderson Imbert. Președinte al Clubului Helion.

Sunt licențiata a facultății de litere "Lucian Blaga", secția limba și literatura engleză. Am lucrat în România ca jurnalistă, apoi în China unde am lucrat ca profesoara de engleză. Am publicat în România în diferite reviste literare, iar în 2001 am luat premiul filialei Iași a Uniunii Scriitorilor și premiul revistei "Dacia literara" la Concursul național de creație literară organizat de Muzeul Literaturii Române-Bojdeuca "Ion Creanga", Iași.

Dr. Magdalena Grabias este profesor asistent la Departamentul de Studii Culturale al Universității Maria Curie-Skłodowska din Lublin, Polonia. Este specializată în studii de film, studii americane, studii gotice, traducere literară și jurnalism muzical. Publicațiile sale academice includ cartea „Cântece de inocență și experiență: romantism în cinematograful lui Frank Capra” (Marea Britanie, 2013), precum și numeroase articole în film, muzică și teatru de propagare poloneză și engleză privite din perspectiva filozofiei, semioticii, antropologiei și cultura populară

Magdalena Hai este o autoare finlandeză de SF & F și ficțiune pentru copii și adolescenți. Ultimul său roman „Kolmas sisar” (A treia soră, Otava 2018) face parte dintr-o serie urban-fantasy inspirată de manga pentru young-adult numită „Royaumen aikakirjat” (Cronicile din Royaume). De la cărți ilustrate pentru cititorii tineri până la fantezie YA-urbană și povestiri, Hai a acumulat o un număr mare de fani în Finlanda și un prestigiu în creștere. Proza lui Hai a fost descrisă ca „bomboană imaginativă pentru cititorii de toate vârstele". Cărțile și povestirile lui Hai au fost nominalizate pentru mai multe premii prestigioase (printre care: premiul Finlandia Junior 2018 și premiul pentru copii și literatură pentru tineri din 2018) și au câștigat premiul finlandez de literatură pentru export (2018), Atorox (2016), Stalker (2015) și Kirjava Kettu (2014). În ficțiunile sale, Hai combină adesea elemente de sci-fi, fantezie și groază. Pe lângă scris, Hai predă scrierea creativă și este un membru activ în Osuuskumma Publishing, o cooperativă de publicare specializată în ficțiune speculativă.

Marian Bircea este cititor împătimit, amator în activitatea literară și artistică. A publicat destul de rar în reviste on-line. În anul 2018 a câștigat premiul II la concursul organizat de revista on-line Liternautica.

Marian Truță a debutat în 1986 cu povestirea Noapte bună Tereza în Almanahul Anticipația, povestire ce se va regăsi și în volumul de debut Vremea renunțării (editura Bastion, 2008), urmat de A doua venire (editura Nemira, 2012) și de colaborările cu Dănuț Ungureanu: Vegetal (editura Nemira, 2014) și Mineral (editura Nemira, 2015). În 2018 publică la editura Tritonic romanul Omul care s-a jucat cu lumea (premiul Ion Hobana, împărțit cu Luna în orașul blestemat (editura Tritonic, 2017), de Dănuț Ungureanu).

Dr. Mariano Martín Rodríguez este un traducător și savant independent care locuiește în Bruxelles (Belgia). A obținut doctoratul în filologie la Universitatea Complutense (Madrid) în 1994 cu o disertație despre drama în limbi romanice pe scena de la Madrid (1918-1936). De atunci, a publicat peste o sută de studii în limba română, franceză, engleză și spaniolă despre drama modernă, romantism științific, fantezie, utopie, speculativă și ficțiune științifică, precum și mai multe ediții critice ale unor opere spaniole de utopie, fantastic, speculativ și știință-ficțiune (Agustín de Foxá, José María Salaverría, Luis Araquistáin, mai multe antologii de science-fiction timpuriu în Spania etc.). El a redescoperit câteva texte necunoscute anterior de ficțiune științifică timpurie (de exemplu, povești românești publicate în perioada interbelică de Alice Gabrielescu și Ștefan Tita). De asemenea, a tradus lucrări din engleză și diferite limbi romanice în spaniolă, cum ar fi o ediție bilingvă a ultimei lucrări a lui Eugen Ionescu / Eugène Ionesco, scrisă în limba română (inclusiv prima versiune românească a La Cantatrice chauve). Traducerea sa în spaniolă din colecția de orașe imaginare, intitulată Cuadratura cercului, a lui Gheorghe Săsărman, a fost textul folosit de Ursula K. Le Guin pentru traducerea aceleiași cărți ca „Squaring the Circle„. În prezent este co-redactor al revistelor online Hélice (www.revistahelice.com) și Sci Phi Journal (https://www.sciphijournal.org/) și membru al grupului de cercetare academică privind utopiile HISTOPIA (Universidad Autónoma de Madrid, Spania) și, în România, a contribuit la conferințele internaționale Helion.

Mário de Seabra Coelho este scriitor și traducător. S-a născut în Portugalia într-o zi neobișnuită de iarnă a anului 1990. A publicat ficțiune în țara sa natală, dar și în limba engleză în revistele Strange Horizons, Pseudopod și Solarcide. Puteți să-l citiți pe Twitter la @ MSeabraCoelho.

Marius Gordan (n. 21.06.1998) este student la Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara. De asemenea, este membru în clubul Helion din anul 2016.

Dimcea Marius, născut în 1993 la Reșița, este absolvent al Facultății de Litere şi al masteratului de traduceri din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Membru al cenaclurilor „Pavel Dan” și „Clubul de Arte S.F. și F. HELION”, a participat la numeroase lecturi publice și evenimente literare, fiind publicat cu poezie în antologiile „Carapacea de aur” (Editura Tracus Arte, 2023, îngrijită de Eugen Bunaru), „Ce-ți spui noaptea înainte de culcare” (2024, coordonată de Marian Mihai) și „O rană pe care nu o las să se vindece” (2024, prin câștigarea Premiului I la concursul „Pavel Dan”, ediția a XXIV-a). Apare în antologia „Vine miezul nopţii, povestiri din Valea Şoaptelor” (2025, coordonată de Adrian Chifu). A semnat poezii, proză și eseuri în reviste precum Revista HELION (online și tipărită), Revista Planeta Babel, Revista Helis, Revista ORIZONT, Critic Arad, Actualitatea Literară, blog-ul cenaclului „Pavel Dan” și pe diverse platforme literare. Participant la Atelierul de poezie Junimea XXI, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, la invitația scriitorului Cătălin-Mihai Ștefan (2024) Participant la Festivalul Literatura Tinerilor de la Neptun, organizat de Uniunea Scriitorilor.

Scriitor SF

Matthew Kressel este un scriitor american de science-fiction nominalizat la premiile Nebula și World Fantasy. Pe deasupra, susține și o importantă activitate de editor. A publicat povestiri scurte în Tor.com, Lightspeed Magazine, Clarkesworld, Beneath Ceaseless Skies, Interzone, Apex Magazine, precum și în alte reviste și antologii. Romanul său de debut, King of Shards (Regele cioburilor) a apărut în 2015 la Resurrection House. Se numără printre membrii fondatori ai revistei de anticipație Sybill’s Garage și a editurii Sense Five Press. The Last Novelist (or a Dead Lizard in the Yard) este prima povestire tradusă și publicată în limba română a autorului. Talentul și ușurința impresionistă cu care zugrăvește lumi stranii și totuși pline de viață și căldură umană îi garantează prezența pe lista nominalizărilor la cele mai importante premii SF precum și alte apariții în publicațiile românești.

Michael Penncavage’s story, The Cost of Doing Business, originally appeared in Thuglit, won the Derringer Award for best mystery. One of his stories, The Converts was recently filmed as a short movie, while another was adapted as a play. Fiction of his can be found in over 95 magazines and anthologies from 7 different countries such as Alfred Hitchcock Mystery Magazine (USA), Here and Now (England), Tenebres (France) Crime Factory (Australia), Reaktor (Estonia), Speculative Mystery (South Africa), and Visionarium (Austria). He has been an Associate Editor for Space and Time Magazine as well as the Editor of the horror/suspense anthology, Tales From a Darker State.

Mihai Cacior (n. 1997). Absolvent al facultății Automatică și Calculatoare, în cadrul Universității Politehnica București. În facultate a început să scrie povești SF și să picteze. După absolvire s-a lăsat de pictat, s-a apucat de fotografie și a început să scrie și ficțiune realistă.

S-a născut la 23.04.1950. A absolvit Universitatea București, Facultatea de Drept. Fost procuror, în prezent avocat în cadrul Baroului București. În anul 2008 a publicat volumul de versuri POEZII FĂRĂ NICIUN FEL DE POEZIE. În perioada 2015-2016 a publicat volumele de pamflete CUM SCĂPĂM DE DNA, ȘOC-VASLUIUL ȘI-A DECLARAT AUTONOMIA, POATE FI SUSPENDAT DNA-UL?, volumul de versuri POEZII PIERDUTE DE AUTOR, volumul de teatru scurt-comedii INVITAȚIE LA DNA și piesa de teatru-comedia STRADA TUBULUI (FOSTĂ TUBURILOR) NR.13. Piesa de teatru REPETENȚII a luat ,,Mențiune” la un concurs national de teatru iar piesa VIN AMERICANII premiul 3 la un concurs județean de teatru. Despre scrierile sale, autorul Mihai Dinu uzează de dreptul la tăcere conform art.109 alin.3 din codul de procedură penală fiind conștient că orice declarație se poate întoarce împotriva sa.

Născut în Baia Mare și mutat în Cluj-Napoca, lucrez în Marketing și Publicitate și sunt pasionat de povești SF și Horror. Din dorința de a scrie, mi-am creat propriul site: mihaimaris.com unde scriu short stories. În noiembrie 2019, după modelul Inktober, m-am autoprovocat să scriu 30 de povești în 30 de zile pe care am reușit să le adun în proiectul #30in30.

Publică de aproximativ zece ani povestiri scurte în diverse reviste și site-uri literare; este inclus în mai multe antologii de proză. Din 2014, este co-fondator și administrator al portalului de cultură și creații literare LiterNautica.com. Premii: Premiul I și Premiul revistei Ateneu – Concursul național de proză scurtă Radu Rosetti (2015); Premiul II – Concursul național de literatură Moștenirea Văcăreștilor (2015); Mențiune – Concursul național de proză Mihail Sadoveanu (2015); Premiul II – Festivalul național de literatură Bogdania (2016); Premiul II – Concursului Național de Proză Scurtă Helion 2016.

Mihail Toma este pseudonimul literar al domnului Dincă Mihail, căpitan-inginer în retragere. La insistențele medicilor a trecut la o viață în aer curat, fără noxe, într-o căsuță de lângă pădurea Bârladului, unde îmbină pasiunea de o viață pentru electronică cu cea de agronom amator și cea de scriitor. Autorul a fost și este publicat în multe reviste de gen din care amintim: Taifas literar-revistă tipărită de scrieri și opinii literare, Gazeta SF-revistă electronică de artă și literatură speculativă, Cronopedia-Club de scriere literar-artistică, Helion-Revista online și Revista Asociației Culturale Helion, Amprentele sufletului-Revistă de cultură și artă, Alchemia-Revistă postmodernistă Israel, Ciclul antologic Metamorfozele Naturii și a primit ca recunoaștere a străduințelor sale mai multe premii: Premiul de excelență pentru cele mai citite povestiri publicate în revista Amprentele sufletului, i-au fost premiate povestirile Foc dezlănțuit, Parcă-s fete și Meteor publicate în revista GazetaSF, Mențiune la Concursul Național de Proză Scurtă SF-2017-Helion, Premiul pentru întreaga activitate-Revista Amprentele sufletului, și altele... I s-au publicat cărțile: Câinele fără cap-povești fantastice 2015, Viață și moarte, două valuri gemene-povestiri SF 2016, Scrisoare de lux- povești la gura sobei 2017, se reeditează Viață și moarte, două valuri gemene, Ultima știre din mahala-schițe umoristice (2018) și este în lucru Vieți importante-vol I (2017-2018)-antologie de povestiri SF publicate în Revistele Helion și Gazeta SF, care va apărea în martie 2019.

Mihnea Ștefan Avram, născut în 1987, urmărește inițial cursurile Facultății de Științe Politice din Cadrul Universității Ovidius. Începe să scrie povești scurte, publicate în EgoPHobia, Revista Nautilus și Gazeta SF, dar și critică de film în diferite reviste online și blog-uri. Recent, studiază la Maastricht University un program de bachelor numit Digital Society, unde se îmbină sociologia digitală, psihologia, științele politice, economia, design-ul și filosofia. Fondator al revistei ExM (Exegesis Ex Machinae) care speră să fie în curând revista oficială a Facultății de Arte și Științe Sociale din Maastricht.

Mike Jansen este un autor din Olanda de ficțiuni SF, horror și fantasy. A publicat ficțiuni flash, nuvele și lucrări mai lungi în diverse antologii și reviste din Olanda și Belgia, inclusiv Cerberus, Manifesto Bravado, Wonderwaan, Ator Mondis, în antologii ca Babel-SF,  Verschijnsel, Ragnarok și Zwarte Zielen (Black Souls). Locuiește în Olanda, în Hilversum , în apropiere de Amsterdam. A câștigat premii pentru „cel mai bun autor nou” și „cel mai bun autor” la concursul King Kong în 1991, respectiv 1992, precum și o mențiune de onoare la concursul de lansare a revistei Australian Altair în 1998. Recent, a câștigat mai multe concursuri de scris în limba olandeză, între care Fantastels 2012 a fost cel mai important.

Miloș Dumbraci (1979) este un scriitor vâlcean (din Râmnicu Vâlcea) de SFFH, care în prezent locuiește în București. A absolvit Academia Tehnică Militară din București și este de profesie ofițer. A debutat în Gazeta SF (2015) și a publicat ulterior numeroase povestiri, recenzii, traduceri și articole în revistele: Gazeta SF, Nautilus, Helion, Fantastica, Revista de Suspans, Argos și Știință și Tehnică, iar în engleză în Aphelion (SUA). În 2016 a fost publicat de ed. Millenium în volum cu Hoțul de Moarte (colecție de povestiri) și Luizienii (nuvelă steampunk), iar în 2018 de ed. Vremea cu romanul grimdark fantasy Flamura Neagră; proză scurtă i-a fost inclusă și în antologii precum Povestiri cu Dragoni (Tritonic, 2017), Helion 5 (Eurostampa, 2017), Cele mai frumoase povestiri SF&Fantasy (Vremea 2018) sau Antologia prozei românești SF (Paralela 45, 2018). În engleză poate fi citit în volumul de povestiri Red Dead Ten (2018, Smashword).

Medic rezident, a debutat literar în anul 2021 în Fanzinul ArtZONE SF (ISSN: 2784-1294) şi, ulterior, în toate numerele sale. A mai publicat şi în colecţia CSF nr. 21, editura Pavcon şi am apărut în ediţia a VI-a a Colecţiei de povestiri SF&F a clubului ANTARES.

Mircea Opriță (n. 25 octombrie 1943) este un scriitor român, editor, eseist, critic și istoric al literaturii science-fiction, traducător. Mircea Opriță este, în acest moment, figura proeminentă în spațiul literar românesc al SF-ului, la apogeul unei cariere de patru decenii. Între 1961-1966, urmeaza cursurile facultății de filologie din cadrul Universității din Cluj. A obținut doctoratul în Literatura universală și comparată, cu teza Discursul utopic, 1999, publicată cu același titlu în 2000. Din 1972 și până în 1989, este redactor de carte la editura Dacia, din acest oraș. Între 1990 – 1995 este președinte al Asociației Scriitorilor din Ardeal, funcție pe care o părăsește pentru aceea de director al Institutului Cultural Român din Budapesta, activând între anii 2002 și 2006. Între 1994 – 1996 este președinte al Asociației Scriitorilor din Cluj, funcție la care revine după 1998. Este președinte al Asociației Române de Science-Fiction.[2] A fost lector colaborator, cu un curs de utopie, la Facultatea de Litere a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj (2000-2001)și membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor și în Comitetul Director (2000-2004). Debutează cu poezia Cântec pentru rachetă, în ziarul „Făclia” din Cluj (1960), iar debutul literar în volum are loc în anul 1966, cu volumul de povestiri SF “Întîlnire cu meduza“. A scris peste 28 de volume de proză, romane, critică și eseistică. Este președintele Asociației Cluburilor și Autorilor de Science Fiction, ARCASF.

Miron Scorobete este poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru în Consiliul Eparhial și în Adunarea Eparhială ale Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, vicepreședinte al organizației Frăția Ortodoxă. Este cetățean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca. A absolvit Liceul Pedagogic din Deva, iar în 1957 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde s-a și stabilit. Debutează în literatură la revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna" (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editura Tineretului, redactor-șef la "Renașterea Română" (1994-1995) și redactor-șef adjunct la "Cetatea culturală". A colaborat la majoritatea revistelor literare din țară, între care: Tribuna, Steaua, România literară, Luceafărul, Scrisul bănățean, Renașterea, Gândirea, Cetatea culturală, Ateneu, Literatorul, Argeș, Steaua Dobrogei. Menționat în ediția jubiliară a Bibliei 2001 (versiunea Bartolomeu Valeriu Anania) pentru contribuția avută la realizarea acestei monumentale lucrări. A fost distins cu ordine și medalii, între care: Steaua Republicii, Meritul cultural, A XXV-a Aniversare a Eliberării de sub jugul fascist, Centenar Lucian Blaga American Biographical Institute, Inc. l-a cooptat în Research Board of Advisors, l-a inclus în International Directory of Distinguished Leadership, International Profiles of Accomplished Leaders și Hall of Fame for Distinguished Accomplisments, i-a conferit Commemorative Medal Man of the Year, Man of Acheivement, Distinguished Leader Medal, The World Medal of Freedom, American Medal of Honor, Lifetime Achievement Award; The United Cultural Convention of The United States of America i-a conferit International Peace Prize; International Biographical Centre Cambridge l-a inclus în 2000 Outstanding Intellectuals of the 21st Century, Who’s Who in the 21st Century, l-a declarat International Intellectual of the Year, i-a conferit The Official Medal of Excellence și Colanul The Official Sash of Office, precum și 21st Century Award for Achievement. A colaborat cu clubul Helion în anii 80, realizând în cadrul unei sesiuni Helion, 1984, o piesă de teatru, pusă în scenă de Diogene Bihoi.

NARCIS AMARIEI s-a născut la 30 Septembrie 1970 în București. Absolvent al Facultății de Limbi şi Literaturi Străine (secţia Spaniolă- Engleză), Universitatea Bucureşti și al Masterului în Studii Culturale Americane, Universitatea Bucureşti. Profesor de limba engleză și spaniolă, colaborator al unor centre private de limbi străine din Spania și Regatul Unit. A publicat „ Popicăria de Piatră”, Casa de Pariuri Literare, 2021

Născut în 1980, România. Crescut în Târgu Jiu. S-a mutat la Timișoara în 1999 și de atunci locuiește acolo. Deține o diplomă de licență în design și o alta în Conservarea și Restaurarea Artei, fiind asistent universitar. Este pasionat de arta digitală, pictură, sculptură.

Nina Munteanu este o ecologistă canadiană și romancier de science fiction& fantasy. Pe lângă opt romane publicate, Nina a scris nuvele nominalizate la premii, articole și cărți non-ficțiune, care au fost traduse în mai multe limbi din întreaga lume. Recunoașterea muncii ei include Midwest Book Review Reader’s Choice Award, finalist pentru Foreword Magazine’s Book of the Year Award, SLF Fountain Award și The Delta Optimist Reviewers Choice. Nina este membră a Uniunii Scriitorilor din Canada și SF Canada. Nina publică în mod regulat recenzii și eseuri în reviste precum The New York Review of Science Fiction și Strange Horizons. Ea este redactor pentru mai multe reviste online și tipărite și a fost redactor-șef adjunct la Imagikon, o revistă românească de speculație. În prezent scrie pentru Amazing Stories. Ea este, de asemenea, redactor la Editura Eagle (România) și Europa SF, o zină dedicată informării comunității europene de SF. Nina găzduiește Podcastul Age of Water împreună cu Claudiu Murgan; dedicat explorării problemelor legate de apă și mediu, cu interviuri lunare cu oameni de știință, vizionari, autori de eco-ficțiune și tehnologi în probleme de mediu, schimbări climatice și ceea ce facem pentru progres.

Biografie: M-am născut la Caransebeș, în 1991 și sunt absolventă a Facultății de Științe Administrative din cadrul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița. Toată viața am iubit cărțile, întâi să le citesc, apoi am început și să le scriu, iar astfel, pasiunea a devenit și mai puternică. Am debutat în anul 2020 cu romanul „FIUL CRIMINALILOR”, Editura Libris Editorial (Creator). Acestuia i-au urmat: „IUBITUL MEU, MOTANUL” – 2021, Editura Dreams Publishing House, republicat în 2024 prin intermediul My Bestseller, „PRINȚUL BISERICII” – 2022, Editura Ink Story, „MOȘTENITOAREA TRONULUI NORDIC” – 2023, Editura Ink Story. Antologiile la care am contribuit, până în prezent, sunt: „FANTEZII ARGINTII DE IARNĂ” – 2024, Contraste culturale, cu Lumea pe care o știați, „POVEȘTI SUB CERUL ÎNGHEȚAT” – 2024, Editura Cassius Books, cu Copilul din întuneric și „SIMFONIA PRIMĂVERII LIRICE” – 2025, Asociaţia Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice, cu Mortul eram eu și Devoratorul lumilor. Am colaborat și cu Revista Ink Story cu: Backrooms, Melodia morții și Casa zânelor.

Ovidiu Bufnilă (n. 15 august 1957, Târgu Ocna, județul Bacău) este un eseist și prozator român de science-fiction. A absolvit Facultatea de Mecanică din Galați, promoția 1981. Ovidiu Bufnilă publică eseuri despre imagine și ficțiune în reviste și publicații din România și străinătate: Cronica, Tribuna, Magazin, Magazin Internațional, România literară, Cronica Română, Ateneu, Convorbiri literare, String, Nautilius, Paradox, Helion, Ziarul de duminică, Contrapunct, Opinia studențească, Dialog, Jurnalul SF, Gazeta SF, Supernova, Univers, Fantastic Magazin, Vatra, Arc, ArtPanorama, Jurnalul de Imagine, Ziarul de Bacău, Ing, Deșteptarea, Știință și tehnică, Ultima Oră, Monitorul de Bacău, Telegraf, Libertatea, Luceafărul, Manager Club, Jurnalul de Imagine, Orientări, Ficțiuni Omnibooks, Calende, Agora, Argus, Taj Mahal (India), The Blooter (USA), Curierul Național etc. Antologii la editurile: Nemira, ALL, Mediatech, Dacia, Junimea, Știință și Tehnică, Albatros etc. Publică în reviste digitale în: USA, Rusia, Anglia, Argentina, Italia, Australia, India, Danemarca, România, Olanda, Franța, Marea Britanie, Lituania, Ungaria, Brazilia, Canada, China etc.

Timișoreanca Patricia Andreea Vanu, membră a Clubului Helion, este studentă la Universitatea de Vest din Timișoara, la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, unde urmează programul de studiu Relatii Internationale și Studii Europene. Timpul liber îl dedică scrisului, când își transpune roadele imaginației în povești unde limitele cotidianului sunt depășite, redefinind înțelesul ideii de a fi om. Scrisul este o activitate care îi permite să se detașeze și să își fructifice creativitatea.

Peter Seyferth este un filosof politic care ține prelegeri, predă cursuri și scrie texte pentru reviste și evenimente cultural-științifice.

Petru Racolța și-a început activitatea sa literară încă din 2011, când și-a deschis primul blog. Prima carte a fost pentru copii: „Revolta din ogradă”, publicată în 2014. Au urmat „Povestirile unui maramureșean” vol. I și II la Editura Eurotip, Baia Mare, 2016; apoi „Planeta Paradis”, publicată în 2016, primul său roman de ficțiune. În paralel, a publicat constant pe blogul dumnealui cât și în ziarul Graiul Maramureșului, epigrame, cugetări, poezii.

Philip Kindred Dick (n. 16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, SUA – d. 2 martie 1982, Santa Ana, California, California, SUA) a fost un scriitor și eseist american, a cărui operă publicată a aparținut aproape în întregime genului science fiction. Dick a explorat teme sociologice, politice și metafizice în romane dominate de corporații monopoliste, guverne autoritariste și stări de conștiință alterată. Tema centrală a operelor târzii ale lui Dick reflectă interesul personal în problemele de metafizică și teologie. Deseori s-a inspirat din experiențele sale de viață, explorând abuzul de droguri, paranoia, schizofrenia și experiențele transcendentale în romane ca Substanța M și VALIS. A publicat 44 de romane și aproximativ 121 de povestiri. În 2005, revista Time a considerat romanul Ubik ca unul dintre cele mai bune 100 de romane de limbă engleză publicate din 1923. În 2007, Dick a devenit primul scriitor de science fiction inclus în seria The Library of America. [sursa: wikipedia.org]

activitate profesională Director de proiectare și Inginer Șef, sisteme pentru vehicule autonome – Flex Automotive, Detroit, USA 17 ani în cercetarea și dezvoltarea de module și sisteme în industria de electronică pentru mașini în Romania, Canada și SUA 4 ani în industria aeronautică, Canada 8 brevete de invenție in SUA și internaționale 5 articole de specialitate publicate și/sau prezentate la diverse conferințe activitate literară și editorială Debut literar în Star Trafic 2-3/1990, Craiova Două volume de povestiri fantastice și science fiction: „Lupi si mere stricate”, Ed. Pavcon 2019, nominalizat la Romcon 2020 și câștigător al premiului Antares pentru cel mai bun volum de debut în 2019 „Catedrala lingurilor”, Ed. Pavcon 2021, nominalizat la Romcon 2022 Un volum de poezii: „Numărul 57”, Ed. Pavcon 2021 Inclus în 4 volume colective: „Beta”, Ed. Vlad&Vlad 1996 și Antologiile CSF 2019, 2020, 2021, Ed. Pavcon Articole, povestiri și poezii publicate în Star Trafic, Jurnalul SF, Curierul National, Jurnalul de Dolj, Jurnalul de Jiu, Speculum (Craiova), Opinia (Craiova), Magazin fantastic (Craiova), Ultima Ora (Bacau), fictiuni.ro, CSF, Autograf MJM și diverse fanzine. Premii literare la diverse manifestări SF între 1990 și 1996, dintre care cel mai important a fost premiul pentru cea mai bună povestire la Romcon, Baia Mare, 1994 pentru „Zbor închis într-o coajă de ou”, iar cel mai drag premiul Editurii Nemira, Atlantykron 1993, pentru „Rogul” Redactor și/sau colaborator la Tele „U”, Craiova, Opinia (Craiova), Radio Craiova, Radio Romania Tineret (1991 - 1996)

Profesor la Institutul Politehnic București.Este născut la 21 iunie 1963 la Sighișoara, jud. Mureș. În 1997 efectuează un stadiu de pregătire la Technische Universität Darmstadt, Germania. Între 1999-2000 îl găsim în Franța, la L’Institut Polytechnique de Lyon – Ecole Supérieure de Chimie Physique et Electronique. Are activități de management artistic la festivalurile Sighișoarei dintre 1997-2007, în proiecte culturale Unesco, Academia Muzicală de Vară şi Festivalul de Muzică Academică Sighişoara, programul „Workshop SoNoRo Interferenţe”, Festivalului de Muzică Veche Bucureşti, festivalului de Film Istoric Râşnov, etc. Desfășoară o intensă activitate de cercetare muzicală, a artei filmului, este colaborator al Societății Române de Radiodifuziune, autor de cronici, articole şi jurnale postate pe portaluri si website-uri culturale, desfășurate cu profesionalism și entuziasm. Autor de texte dramatice, spectacole-lectură, printre care și cele pe care le împărtășește cu publicul amator de știință de frontieră și Science-Fiction.

Cojocel Radu, varsta 45 de ani, nascut la Constanta, absolvent studii farmacie, limbi straine.Fascinat de intinderile marii, ceea ce a determinat explorarile ulterioare..O persoana deschisa, cu interes inspre arta, istorie si mitologie. Cautator si pastrator de traditii si folclor, si nu doar romanesc..Lucrarile se incadreaza la proza scurta fantastica si ocazional horror..In general culeg legende, povesti, chiar si din turismul urban, le modific si le adaptez. Uneori ca un horror, alteori ca o fabula..Uneori doar blande ca si o poveste de copii dar mereu cu o lectie finala. Am debutat dintr-o gluma, acum administrez o pagina facebook „Comunitatea magica romana”. Cred ca lumea are nevoie si de „altceva”, pe linga rutina si realitate.

S-a născut în Pitești, unde a absolvit profilul de matematică-informatică, după care s-a mutat la București pentru a-și continua studiile, de această dată în domeniul medical. Pasionat de mic de literatura universală, cu timpul a ajuns să aprecieze tot mai mult genul Fantasy/Sci-Fi. Cu o mare admirație pentru folclor și filosofie, atât europene cât și asiatice, scrie dintr-o perspectivă mai apropiată de aspectele mistice ale genului. Preferă poveștile cu un cadru limitat, în care accentul cade asupra transformărilor pe care le parcurg personajele de-a lungul narativului. Vede literatura ca pe un mod de expresie și eliberare din rutina cotidianului, atât pentru cititor cât și pentru autor.

Născut în 1955, Tomești, Iași. Studii: facultatea de rusă-română a Universității „Al. I. Cuza”, Iași; bursă a „Fundației Soros”. A fost pe rând profesor de țară, bibliotecar, documentarist, ghid turistic, traducător, ziarist. Din 1990 scrie la mai multe ziare și reviste; redactor, redactor șef-adjunct și redactor șef al revistei „Timpul”; a tradus din limba rusă peste 50 de volume de istorie, filosofie, religie și literatură la edituri de prestigiu (Polirom, Institutul European, etc), din care cităm: Povestire despre Antihrist de Vladimir Soloviov, Antihrist (studii), Iisus Necunoscut de Dmitri Merejkovski, Spărgătorul de gheață (volum urmat de alte șapte de același autor) de Viktor Suvorov, Filosofia lui Dostoievski, Sensul istoriei de Nikolai Berdiaev, Drumul de Vasili Grossman. Antologat în volumul Ozone friendly, Editura Outopos, 2002. Volume de proză: Învierea muților, Editura Versus Tehnopress, Iași, 2004 (carte triplu premiată), Giardinieri. Povestiri vechi și nouă, Editura Alfa, Iași, 2012. Volum de eseuri: Creanga prin Creangă, Editura Muzeelor Literare, Iași, 2015. Tot în 2015 publică romanul Povestea Rădăcineștilor, Editura Alfa, Iași.

Rareș-Andrei Dinu locuiește în București. A terminat Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” și este un iubitor înrăit al poveștilor. „Poveștile reprezintă o parte indispensabilă a identității speciei umane.”

Raul Popescu (n. 1981, Brașov) este absolvent al Facultății de Litere din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov. În cadrul aceleiași Universități, a absolvit masteratul de Scriere Creativă, unde i-a avut profesori pe Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu și Caius Dobrescu. A publicat în volumul colectiv „Junii 007” (antologie coordonată de Alexandru Mușina, Editura Aula, Brașov, 2007). S-a numărat printre cei cinci finaliști ai concursului UNITER „Cea mai bună piesă românească a anului 2016” (cu piesa „Ziua în care m-am hotărât să uit totul”). În 2014, își susține teza de doctorat dedicată operei lui I. P. Culianu. Colaborează la revistele „Observator cultural”, „Dilema veche”, „Astra” și „Steaua”. Este editor coordonator al revistei online Literomania.

Richard Salter este un scriitor și editor englez care locuiește în Toronto, Canada. I s-au publicat peste 20 de povestiri în antologii ca „Solaris Rising”, „Warhammer: Gotrek and Felix”, „Fantasy for Good” și „Horror for Good”, precum și un roman, „The Patchwork House”. A editat 2 antologii, cea mai recentă fiind „World s Collider”.

Robert Gion s-a născut în 1978, la Tecuci, și și-a petrecut tinerețile bătând Europa în lung și-n lat. O perioadă a locuit în Cipru, apoi în Grecia. Pasionat de literatura horror, este un mare admirator Serge Brussolo, Graham Masterton, Stephen King. A publicat proză scurtă și nuvele în revistele Gazeta SF, Helion online, Galaxia 42, CSF, Utopiqa, Ficțiuni.ro și Revista de Suspans. A fost inclus în „Antologia prozei românești polițiste și de mistere” (editura Paralela 45), „Antologia CSF 2019, 2020, 2021, 2022” (ed. Pavcon). A debutat în volum propriu în colecția de povestiri „Elisa”, care a primit premiul Antares pentru cel mai bun debut SFFH din 2020. Al doilea său volum de povestiri, „Întunericul de mâine”, a apărut în noiembrie 2021, iar cel de-al treilea „Al doilea F din Fericire” în octombrie 2023.

Robert Jeschonek este un scriitor american. Printre romanele sale se numără epopeea s.f. militară Battlenaut Crucible, fantezia urbană Earthshaker, Moartea de Polka și thrillerul Unbullied. Puteți găsi povestirile sale în: Galaxy's Edge, Pulphouse, Fiction River, Pulp Literature, StarShipSofa și multe alte publicații. El a scris, de asemenea, benzi desenate pentru DC Comics.

Rodica Bretin a debutat cu o povestire în 1982, iar în 1985 i-a apărut volumul Efect Holografic. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Fantasia Art Association din Cornwall (Marea Britanie). Volume de beletristică publicate: Efect Holografic (1985); Şoimul Alb (1987); Uriaşul cel Bun (1989); Drumul fără Sfârşit (1991); Cel care Vine din Urmă (1993); Lumea lui Hind (1998); Omul de Nisip (2000); Fecioara de Fier (2002; 2006; 2014; 2017); Cetatea fără trecut (2015); Fortăreaţa (2016); Oameni şi Zei, volumul 1, seria Protectorii (2017); Poarta Stelară, volumul 2, seria Protectorii (2018); Elysium, volumul 3, seria Protectorii (2019). Cărţi din domeniul frontierelor cunoaşterii: Dosarele Imposibilului (2003); Tunelul Timpului (2003); Poarta Vrăjitoarelor (2004; 2015); Poltergeist – atacatori invizibili (2005); Misterul Lumilor Paralele (2006); Naufragiaţi în Timp (2006); Călătorii în timp şi lumi paralele (2015); Războinicii Nordului (2015); Cronicile Imposibilului (2015); Ecouri din tenebre (2016). A înfiinţat împreună cu soţul ei, scriitorul Dan Apostol, Editura Baricada şi a coeditat seria Antares, patru antologii dedicate literaturii fantastice şi culturii enciclopedice (vechi civilizaţii, fenomene neelucidate, cryptozoologie); a realizat antologiile de literatură clasică fantastică Cronici din lumi interzise (2003) şi Vânătorii Lumii de Dincolo (2006). A tradus, din limbile engleză şi franceză, patru romane: Dale Cooper de S. Frost, Amantul doamnei Chatterley de D. H. Lawrence, Leul uriaş de J. H. Rosny-Aîne (în colaborare) şi În umbra ghilotinei de O. LeBaron. A publicat proză, eseuri, articole, traduceri în reviste literare din România, Franţa şi Marea Britanie. A primit numeroase premii, printre care: „Premiul pentru cea mai bună proză străină“ la Festivalul Internaţional al Artei Fantastice de la Annecy (Franţa), pentru nuvela Negura. „Premiul Volaverunt“ (Premiul pentru proză fantastică) la Festivalul din Valencia (Spania), pentru nuvela Conquistadorul. „Premiul pentru cel mai bun roman străin“ al Fantasia Art Association, pentru romanul Fecioara de Fier, publicat în serial de revista The Historian din Truro (Cornwall – Marea Britanie). „Premiul COLIN, categoria volum de proză scurtă fantastică“ pentru Cetatea fără trecut. „Premiul OPERA OMNIA“, decernat la cea de-a 40-a ediţie a Convenţiei Naţionale a Cluburilor şi Autorilor de science-fiction din România, Timişoara 2019.

Studii: Doctor în filologie, în cadrul Școlii Doctorale din cadrul ,,Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, cu o teză despre ipostazele teatralității și ale realității din adânc în poezia optzecistă. Profesia/Ocupația actuală: profesor de Limba și literatura română în comuna Loamneș, județul Sibiu. a.Activitate literară (debutul literar; articole, poezii, texte publicate în reviste, antologii, volume de autor) În țară România literară, Euphorion, Ateneu, Timpul din Republica Moldova, Sintagme literare, Discobolul, Familia, Literadura, Neuma, Algoritm literar, Revista Cenaclului de la Păltiniș, Tribuna, Lumină lină, Hyperion, Mozaicul, Urmuz, Bucovina literară, Zona nouă, Actualitatea literară, Viața românească, Zona Literară, Cervantes, Banchetul, Litere, Steaua, LitArt, Argeș, Qpoem, Qproză, O mie de semne, Literomania, Liternautica, Noise poetry, Prăvălia culturală, Parnas XXI, Revista de povestiri, Caiete Silvane, Libris, Kryton (Madrid), Itaca (Dublin). a.Volume de autor 1.Ipostaze, Editura Paralela 45, Pitești, 2017. 2.Noaptea mea de insomnie, Editura Cartea românească, Pitești, 2018. 3.O camera fără prize, Editura Casa de Pariuri Literare, București, 2021. 4.O hermeneutică a incertitudinii. Incursiuni în poezia lui Aurel Pantea și Ion Mureșan, Editura Eikon, București, 2022.

ŞERBAN FOARŢĂ (n. 1942, Drobeta-Turnu Severin) este unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Absolvă cursurile Facultăţii de Litere (Secţia română-germană) a Universităţii din Timişoara. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1970 şi al ASPRO din 2000. Trăieşte de peste patruzeci de ani la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi casant în judecăţi. Poezia lui e marcată de amprenta ludicului, de o formidabilă asociativitate a cuvintelor şi a imaginilor. Are peste şaptezeci şi cinci de cărţi de versuri, eseuri, proză, articlerie şi traduceri. Este un harnic colecţionar de premii literare (Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Radio România Cultural, Premiul Naţional pentru Literatură, Premiul „Gellu Naum", Premiul ASPRO pentru poezie etc.). Scrieri: Simpleroze, Areal, Texte pentru Phoenix, Copyright, Holorime, Caragialeta, Opera Somnia, Fractalia, Rebis, Rimelări, Istoriile unui matroz întors de pe Planeta Roz, Micul Print, Îndreptar practic de chiciologie, Prozariu, Un mire fără căpătâi, Roşul uşor e rozul iluzor, Gazela de perete, Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, Afinităţi selective, Afinităţi efective, Retorică şi comunicare, Un castel din Spania pentru Annia, Honorificabilitudinitatibus, Mic tratat de pisicologie, Naraţiunea de-a fi (convorbiri cu Robert Şerban) etc.

Născut la 8 decembrie 1954, în oraşul Reghin, judeţul Mureş, România, a urmat şcoala primară în Teaca, judeţul Bistriţa-Năsăud şi în Codlea, judeţul Braşov. Licenţiat al secţiei de Marketing a Universităţii Sextil Puşcariu. Între 1972 şi 1990 a avut mai multe meserii, în cele mai diverse domenii: topograf, merceolog, tehnician, armurier, electronist, instructor la un club de radioamatori, profesor suplinitor (limba şi literatura română), director la Casa de Cultură a Sindicatelor din Codlea. Din 1990 până în 2000 a ocupat mai multe funcţii în administraţia publică locală, în cadrul Primăriei Municipiului Codlea. După 2000 am avut mai multe perioade în care am lucrat în străinătate. A publicat poezii începând din 1971 în revistele Orizont, Convorbiri literare, Argeş, Tomis. Din 1972 a publicat proză în Vatra, Magazin, Viaţa Militară, Pentru patrie, Helion, Almanahul Anticipaţia. În 1987 ia premiul I la concursul revistei Helion, cu povestirile “Să n-o săruţi pe Isabel” şi “O casca albă şi un copil în ploaie”. Volume publicate: — Să n-o săruţi pe Isabel (2000), editura Arania, republicată la editura Vremea — Carte de magie (2001), editura Arania, republicată la editura Vremea — Radiestezia – realitate şi mister — 2001 - editura Arania — Cadouri de Crăciun (2003), editura Karmat Press — Aproape îngeri (2004), editura Vremea — Numărul fiarei (2004), editura Vremea — Poiana îngerilor (2004), Editura Aldus — Şapte flori erotice (2007), editura Vremea — Do Not Kiss Isabel (2008, în limba engleză) — Apocalipsa după Ceauşescu – roman SF (2012) editura Vremea — URSSA – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Americane – roman SF 2014 editura Datagroup — Vampirul de pe strada Sforii – roman poliţist — 2015 editura Datagroup — Albă ca zăpada şi Legiunea Străină – roman poliţist — sub tipar la editura Univers

Shweta Taneja este o scriitoare și scenaristă din India, de fantezie și science fiction. Lucrările ei sunt descrise ca fiind undeva între feminism, de groază, experimentale și pline de umor. Este cunoscută pentru seriile, aflate în lucru, Anantya Tantrist Mysteries, publicate la HarperCollins, despre un detectiv tantric feminist care rezolvă crime supranaturale din Delhi. O puteți contacta pe Shweta Taneja folosind facebook-ul.

Silviu Genescu este prozator, traducător și ziarist. A debutat în revista „Paradox" (1977), cu povestirea Transplant. A publicat proză în revistele „Paradox" (Viitorul, aproape de uşă, Călătoria cea mare, Lucille, Ca Sandra), „Helion" (Imagini dintr-o lume îndepărtată, Varianta Shakespeare, Uraganul), Almanahul „Anticipaţia" (Oraşul, Peisagistul, Sayonara!, Privind spre „Titanic"). Prezent în culegeri de povestiri s.f. Volum propriu: T de la sfârşit, (Marineasa, 1994). Numeroase premii la convenţiile naţionale.

Simona Cratel a studiat artele în cadrul Academiei de Artă București și locuiește în Munich, Germania. A publicat romanul Podul, în 2013; selecția de povestiri Flori pentru Zoltan, în 2012; povestir Respirație sub apă, în 2007 - 2014; romanul scurt Străinii, în 2006.

Dr. Sorcha Ní Fhlainn este lector universitar în studii de film și literatură americană și membru fondator al Centrului pentru Studii Gotice din Manchester Metropolitan University. Este autoarea / redactorul a numeroase publicații, inclusiv The Worlds of Back to the Future: Essays Critics on the Films (McFarland, 2010) și articole pentru Adaptation (Oxford University Press, 2015) și Horror Studies (Intellect, 2017). Este editor de recenzii pentru Studii gotice, jurnalul Asociației internaționale gotice. Printre cărțile viitoare se numără Clive Barker: Dark Imaginer (Manchester University Press, 2017) și Vampiri postmoderni: Film, ficțiune și cultură populară (Palgrave, 2018). A susținut conferințe în cadrul Sesiunilor Internaționale Helion.

Născut pe 8 februarie 1965 la Caransebeş, ca fiu al preotului Pavel Olariu din Buchin şi al soţiei acestuia, Mariţa. Poet, publicist, epigramist şi antologator de carte. Membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala Timişoara. Membru Uniunii Epigramiştilor din România şi vicepreşedinte al cenaclului umoristic bucureştean "Cincinat Pavelescu". Membru al cenaclului satiric “Frunza de arţar” din Ontario, Canada. Redactor cultural la "Curentul Internaţional", ziarul românilor din America de Nord. Absolvent al Facultăţii de Mecanică din Institutul Politehnic “Traian Vuia” din Timişoara, 1991 şi al Facultăţii de Teologie-Istorie „Andrei Şaguna” din Sibiu, 2002. Cursuri post-universitare de Management-Marketing-Consulting la IPTV din Timişoara şi Universitatea “Drăgan” din Lugoj, 2001. Profesor şi inginer, realizator de emisiuni cultural-educative la TV Eurosat, Radio 11 Plus şi Radio Analog Caransebeş. Debut publicistic în 1991 cu poeme in Meridianul Timisoara, revistă literară condusă de Anghel Dumbrăveanu. Câştigător al mai multor premii naţionale şi internaţionale de poezie. Premiat şi publicat de International Library of Poetry din SUA. Autor al mai multor volume de epigrame, este o prezenţă activă în revista Epigrama, în antologii de epigramă contemporană românească. Este autor al mai multor cărţi umoristice de poezie în grai bănăţean. Actualmente lucrează în domeniul ingineriei auto la General Motors Tech Center din Warren, Michigan.

Dr. Ștefan Borbély (născut: 31 octombrie 1953, Făgăraș, România) este profesor la Departamentul de literatură mondială și comparată al Facultății de Litere din Cluj, România (Universitatea Babeș-Bolyai). Deține un doctorat. în literatura comparată (1999). Începând ca redactor al revistei literare studențești Echinox, editat la Cluj, a debutat în 1995, publicând volumul de eseuri Burse: patru burse New Europe College (București) în perioada 1996 și 2004; East European Scholar, St. John’s College, Oxford, Marea Britanie, iunie (1999); Fulbright Visiting Scholar, Indiana University, Bloomington, SUA (martie-nov. 1992); profesor vizitator la New York: la Columbia University și, respectiv, la The Institute for Psychohistory (1997, 1999, 2000); profesor vizitator la Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hill (2001), Universitatea Jawaharlal Nehru, India (Institutul de Studii Avansate, 2009) și Universitatea de Granada, Spania (2012). A obținut mai multe premii de literatură de la capitolul Cluj al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Lucian Blaga al Academiei Române din 2012. Publică frecvent în Convorbiri literare. A prezentat lucrări eseu la Sesiunile Internaționale Helion.

Ștefan Caraman, dramaturg, prozator și publicist român contemporan, născut la 3 ianuarie 1967, în comuna Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea. Absolvent al Liceului „Spiru Haret” Tulcea (1985). Licențiat al Academiei de Științe Economice din București, Secția Finanțe - Bănci. Debutează literar la revista „Flacăra”, la rubrica „Mașina de scris”, în 1994, iar publicistic, în 1996, în revista „Rocker”. Colaborează cu microeseuri la revistele „Rocker” și „Pop Rock & Show”, cu proza scurtă, la „Tomis”, „Ex Ponto”, „Convorbiri literare”, „Arca”, „Art Panorama”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Timpul”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Familia”, „Cuvântul”, „Limba română” (Chișinău), „Apokalipsa” (Slovenia), „România literară”, „Adevărul Literar și Artistic” etc.. Prezent în antologiile de proză scurtă contemporană, „Chef cu femei urâte” (București, Editura Alfa, 1997), „Iubiri subversive” (București, Editura Alfa, 1997), „Plaja nudiștilor” (București, Editura Alfa, 1999), toate trei realizate de Dan-Silviu Boerescu și „Repetiție fără orchestră” (Limes, Cluj, 2004). Membru al Uniunii Scriitorilor, al A.S.B. (1998 - 2006, 2018), al Uniunii Scriitorilor - Filiala Dobrogea (din 2006) și al Asociației Litere și Arte „Asalt” din Constanța. Membru al UNITER (din 2003). Din volumele publicate, enumerăm aici, „Suflet de rocker”, Arad: Editura Mirador, 1996, „Trei starturi ratate”, București: Editura Regală, 1999 (proză scurtă), „Stăpânul lumii”, Constanța: Ex Ponto, 2002 (proză scurtă), „Rudi și alte cioburi de singurătate”, București: Editura Compania, 2005 (proză scurtă), „Scrisori către Rita” (proză), București: Editura Tracus Arte, 2011 (pseudonim Kaos Moon), „Celelalte scrisori către Rita”, București: Editura Herg Benet, 2017 (roman), „Blues”, Editura Tracus Arte, Bucuresti, 2021.

Născut la 16.02.1989 în Suceava, absolvent al Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Laureat al „Concursului de proză scurtă SF 2005: cititori şi autori” organizat de Centru Cultural Francez din Iaşi în parteneriat cu Bibliotecile Judeţene din Iaşi, Bacău, Botoşani, Galaţi, Suceava. Mențiune la Concursul Național de proza scurtă „Nicolae Velea”, ediția a VIII-a, 2024. Texte publicate în volumele colective: „ZÎNELE de păpădie şi ploile acide = Les fées-pissenlit et les pluies acides”, Ed. Cronica, 2005 „Spărturi & crochiuri literare”, Ed. Cygnus, 2020 Revista CSF nr. 35, Ed. Pavcon, 2024 „Mozaic” Antologia ediției a VIII-a a Concursului Național de proza scurtă „Nicolae Velea”, Ed. Betta, 2024. Antologia CSF vol. 7 – 2024, Ed. Pavcon

Ștefan D. Guță a debutat în 2016 în Gazeta SF, unde a publicat câteva scurte povești SF. Este student la medicină și-și exersează părerile pe blogul său, Catharsis Writing (https://catharsiswriting.wordpress.com/)

Ștefana Cristina Czeller (n. 1973) s-a născut la Iași, a studiat limba și literatura rusă, la Universitatea de Stat din Moscova. A debutat cu povestirea „Baietelul cel fierbinte si Harca Pamantului”, in antologia Dansand pe Marte si alte povestiri fantastice, a doua a cenaclului online AtelierKult. A publicat apoi romanele Cerneala si sange (2011, Millennium Books) si Ozz (2013, Tracus Arte). De asemenea, povestirile sale au fost incluse in antologiile Pangaia, Venus, Steampunk. A doua revolutie, Dincolo de noapte. Cele 12 fete ale goticului, Cele 1001 scorneli ale Mosului SF, Calatorii in timp, Ferestrele timpului, Xenos, Lumi stranii si Argos Unu. A castigat, in 2011, Encouragement Award la Eurocon, iar in 2012, Premiul pentru debut la Romcon.

Suzănica Tănase (n. 1982, în Constanța, România): Câștigătoarea Distincțiilor revistei Itaca pentru cartea anului 2020 – diaspora, secțiunea Proză; câștigătoarea Premiului Cristian Săileanu 2020, secțiunea roman, ediția a II-a. Este absolventă a Academiei de Științe Economice din București, a Colegiului de Asistență Socială Georgian College, York University și a Facultății de Psihologie, Laurentian, din Ontario, Canada. Consultant de Imigrări ICCRC-CRCIC, lucrează din 2012 în poziția de Consilier de soluționare a problemelor de imigrare în Canada pentru YMCA Immigrant Sevices, iar din ianuarie 2019 lucrează în paralel în propria practică, WetheNorthImmigration Services. A publicat articole de specialitate în Canadian Newcomer Magazine, ­Toronto și eseuri narative în revista Literomania, revista Observatorul Toronto și Eagle Magazine. A publicat Cap de lut (editura Coresi, 2014), O mie de impresii divizate (editura Berg Books, 2018) și Grădina Sofiei (editura Casa de pariuri literare, 2020).

Szabó T. Anna – s-a născut în 1972 la Cluj. În 1987 emigrează împreună cu familia în Ungaria. Absolventă a secţiei de maghiară-engleză de la prestigioasa universitate ELTE din Budapesta. A publicat numeroase volume de poezii, printre care şi poezii pentru copii, şi două volume de proză scurtă. A tradus, pe lângă mulţi alţii, din James Joyce, John Updike, W. B. Yeats, Sylvia Plath. A fost distinsă cu multiple premii literare, printre care şi premiile József Attila şi Déry Tibor.

Tananarive Due a predat jurnalism și scriere creativă la Spelman College din Atlanta, precum și la Antioch University din Los Angeles, fiind specializată în literatura nigeriană. A scris 12 romane (4 în seria SF/horror „African Immortals”, dar și 4 polițiste în seria Tennyson Hardwick) și o carte despre lupta pentru drepturile civile, fiind laureată cu premiile The American Book Award și NAACP Image Award. A scris și proză scurtă SF și fantasy, apărută în reviste ca „Dark Matter” și „Magazine of Fantasy and Science Fiction”, incluse în mai multe antologii americane de tip „best-of-the-year”, precum celebra serie a lui Gardner Dozois, iar nuvela sa „Ghost Summer” a primit premiul Kindred Award în 2008. Trăiește în California împreună cu soțul ei, scriitorul Steven Barnes. Puteți afla mai multe de pe blogul (www.tananarivedue.wordpress.com) și site-ul ei (www.tananarivedue.com). Povestirea „Lacul” – „The Lake” a apărut în antologia „Monster’s Corner” (2011, New York) și pe Tor.com

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu, n. 1971) lucrează din 1990 într-un institut de proiectare. Începînd cu 2012 a publicat proză în revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, Ficțiuni.ro, CPSF Anticipația, Argos, Revista de supans, Helion online. Este prezentă în antologiile Bumerangul lui Zeeler (Cygnus, 2014), Cele mai bune proze ale anului 2013 (Adenium, 2014), Exit plus (Tritonic, 2017) și Argos Trei (Tritonic, 2017). A contribuit cu povestiri polițiste la volumele Domino (Tritonic, 2017) și Noir de București (Tritonic, 2017). Volume publicate: Omul Fluture (Tracus Arte, 2015), Maya (Tritonic, 2016), Sindromul Charlotte (Tritonic, 2017) – în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan, Stăpânul castelului (Tritonic, 2016), Cel-ce-simte (Tritonic, 2016), Tot timpul din lume (Tritonic, 2017), În mintea comisarului (Tritonic, 2017), Aripile tatălui (Tritonic, 2017).

Dwayne Thomas Minton este născut în 1969, scriitor de sf și f, trăiește în Canada, British Columbia.

Poet și pictor originar din județul Neamț, Tibu Gelu B. își poartă creația într-un registru metafizic, unde lumea vizibilă începe să tremure ușor și să-și dezvăluie umbrele. În poeziile și lucrările sale, realul se suprapune cu imaginarul speculativ, iar din această întâlnire se naște o lumină aparte, când blândă, când neliniștitoare. Pentru autor, cuvântul și imaginea sunt două drumuri care duc spre aceeași zonă interioară, acolo unde simbolul își caută formă, iar straniul devine firesc.

Tobias S. Buckell este un autor premiat în New York Times, cu titlu de „cel mai bine vândut” și World Fantasy Award, născut în Caraibe. A crescut în Grenada și a petrecut mult timp în Insulele Virgine Britanice și SUA, care îi influențează o mare parte din lucrările sale. Romanele sale și peste șaptezeci de povești au fost traduse în nouăsprezece limbi diferite. Lucrările sale au fost nominalizate la Premiul Hugo, Nebula Award, World Fantasy Award și Astounding Award și pentru Cel mai bun nou autor de Science Fiction. În prezent, locuiește în Bluffton, Ohio, împreună cu soția și fiicele gemene. Este instructor la Universitatea din Maine, Stonecoast MFA, în scriere creativă.

Născut la data de 27 09 1960, Timisoara. Artist vizual, membru al UAP din România, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice a Universităţii de Vest Timişoara, poet- volume de autor: Mania Palorii (2010) şi Orele Rindelei (2011) la Ed. Waldpress Timişoara, Planeta Concavă, Waldpress. Membru fondator al Societăţii Timişoara (1990)

Profesor pensionar la Universitatea de Vest, Timișoara. Până în 1990, a predat la catedra de Literatura engleză și americană, Metodica predării englezei ca limba străină; 1990-2000, Engleza de afaceri. A plecat printre stele la 1 august 2021.

Vali Botezatu are 29 de ani, este absolventă a Facultății de Litere din Timișoara și scrie poezie și proză. Are poeme apărute la Haimanale Literare, Noise Poetry și O mie de semne. E fostă membră a ONG-ului AIA, secțiunea scriitorilor amatori și în prezent face parte din cenaclul Pavel Dan din Timișoara și, de asemenea, frecventează clubul S.F. Helion.

Mă numesc Vanda Dobrescu, am 29 de ani și m-am născut în Brăila. Tot acolo am făcut și liceul și apoi facultatea la București la Universitatea „Ion Mincu". Datorită desenului de arhitectură am simțit că mi s-a schimbat linia din desen: de la o linie modulată am trecut la o linie dreaptă de desen tehnic. Acum mi se pare că e o combinație dintre cele două. Un amic mi-a descris stilul ca fiind cyberpunk, pentru că îmi place să abordez teme SF și concept art.

După ce s-a pregătit ca astronom și a condus ulterior un grup de cercetare industrială, Vaughan Stanger scrie acum SF și ficțiune fantastică, cu normă întreagă. Nuvelele sale au apărut în Interzone, Daily Science Fiction, Abyss & Apex, Postscripts și Nature Futures, printre altele, și au fost adunate în antologii Moondust Memories, Sons of the Earth & Other Stories și The Last Moonshot & Other Stories. Urmărește aventurile sale literare la http://www.vaughanstanger.com sau @VaughanStanger.

Victor Martin este un jurnalist, inginer și scriitor român de literatură științifico-fantastică. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Victor Martin a studiat la Colegiul Național Carol I din Craiova. A absolvit Institutul Agronomic din Cluj-Napoca. A debutat în 1972 cu povestirea „Robinsonul spațiului”, în revista Omicron. A publicat în reviste din Craiova ca Agenda Olteniei, Opinia, Jurnalul de Dolj, În 2006-2009 a fost redactor la revista Autograf. Printre alte reviste la care a colaborat se numără România literară, Luceafărul, Știință și Tehnică, CPSF Anticipația, Jurnalul SF, Orfeu din ORION, Orion, Almanah Anticipația, Almanah Estival 2007 Science Fiction, Alfa: O antologie a literaturii de anticipație românești (1983), Almanah Anticipația 1990 (1989).Abracadabra (SUA), Porodica (Croația)

Ciurescu Vlad este din Lugoj, în acest moment student la jurnalism în Timișoara. A publicat poezii în revista Banat din Lugoj. Membru al cenaclului Pavel Dan.

Vlad Pasencu este actor improvizator, regizor și formator de improvizație teatrală. Cu experiență de peste 15 ani în artele spectacolului, a jucat sau a regizat peste 50 de formate de teatru diferite, atât în România cât și pe scena internațională. A publicat lucrări de proză scurtă în reviste cu profil S.F. & Fantasy: „Helion”, „Utopiqa”, „Ficțiunea” și „Galaxia42”. În 2020 a publicat în regie proprie volumul „Un cuvânt, orice cuvânt - improvizația în teatru și dincolo de el” o metodă de teatru de improvizație din perspectiva psihologiei actorilor-improvizatori.

Vladimir Duduc s-a născut în Nezavertailovca, Slobozia, Republica Moldova. A urma cursurile Universității de Stat din Republica Moldova, facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării. Din 2005 locuiește în Timișoara și lucrează la Biblioteca Centrală a Universității „Politehnica” Timișoara, Serviciul Relații cu Publicul. În 2017 câștigă premiul al II-lea la Concursul Timișoara peste 100 de ani, secțiunea Ficțiune cu povestirea Timişoara-M message.

Dr.

Dr William Hughes este profesor La Umanism Medical și Literatură Gotică la Bath Spa University. Este autor, editor și co-editor a 20 cărți, printre care amintim: Beyond Dracula: Bram Stoker’s Fiction and its Cultural Contexts (2000), The Historical Dictionary of Gothic (2013), That Devil’s Trick: Hypnotism and the Victorian Popular Imagination (2015) sau Key Concepts in the Gothic (2018). Împreună cu Andrew Smith a coeditat câteva importante colecții de eseuri, printre care Empire and the Gothic (2003), Queering the Gothic (2009), The Victorian Gothic (2012) sau Ecogothic (2013). Împreună cu Andrew Smith și David Punter, a co-editat cele două volume ale Encyclopedia of the Gothic (2013). A terminat editarea în colaborare cu Andrew Smith, a lucrării Suicide and the Gothic, și un alt volum, Gothic Britain, împreună cu Ruth Heholt, mai recent.

William Ledbetter (născut în 1961) este un scriitor de science fiction ale cărui povestiri scurte au fost publicate în revistele Fantasy & Science Fiction, Analog: Science Fiction & Fact, Universul lui Jim Baen, Scriitori ai viitorului, Escape Pod și alte reviste. Nuvela sa „The Long Fall Up” a câștigat Premiul Nebula 2016. Povestirea „The Rings of Mars” („Inelele de pe Marte”) a câștigat concursul Writers of the Future, 2012.

Zaher Alajlani este un autor, editor și traducător sirian stabilit în Cluj-Napoca, România. A publicat mai multe colecții de povestiri scurte, iar articolele sale de ficțiune și academice au apărut în numeroase reviste internaționale. Povestirile sale „Sfânta Cătălina” și „Veorica” au primit nominalizări la Premiul Pushcart. De asemenea, a contribuit la No More Haunted Dolls, un volum de non-ficțiune nominalizat la un Premiu Bram Stoker. Zaher deține diplome de la Universitatea Damasc, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Universitatea din Indianapolis și un doctorat de la Universitatea Babeș-Bolyai. Vorbește engleză, arabă, română și greacă.

Am scris proză scurtă în ultimii ani, multe dintre ele postate pe blogul meu, ZZ Meckl (https://zzmeckl.com/), iar o parte dintre ele publicate în Revista de Povestiri, Opt Motive, Liternautica și Literomania. Urmez un master de Anglophone Literatures and Cultures la Universitatea din Viena. Prefer să evit antropocentrismul ca prim subiect literar, sunt multe alte domenii care merită un ochi și o atenție. În principiu, mă interesează să cunosc cât mai multe despre narațiunile ce au în vizor formele noi de sclavie, cât și despre modul în care animalele de fermă sunt tratate în acest context.

×Close