La inițiativa timișoreanului Adrian-Petru Stepan, autorul romanului Heruvim, editura Libris Editorial, 2018, începând cu vineri 21 iunie 2019 va începe proiectul Să ciTimișoara.

Am aflat istoria Timişoarei atunci când ne-am documentat temeinic pentru cărţile noastre. Aşa ne-am dat seama că Piaţa Libertăţii, clădirile baroc şi localurile cu ştaif din Cetate, cosmopolitul Iosefin sau ruinatul Fabric au mult mai multe de povestit decât ne imaginaserăm noi, mereu în viteză, profesionişti în domeniile noastre şi amatori (majoritatea) într-ale scrisului. Ideea care ne uneşte este de a înfăţişa tuturor că oraşul acesta, cu multă istorie prea-puţin cunoscută, nu este o simplă urbe cu vestigii habsburgice, ingineri plictisiţi şi doamne şic, ci o destinaţie culturală, un loc în care s-au jucat marile evenimente ale istoriei.

Nu suntem o asociaţie, nu facem politică şi nu vrem să vă convingem să cumpăraţi ceva. Vrem doar să ne vedem în fiecare săptămână de la sfârşitul lui mai şi până la începutul lui iulie – sperăm că şi la toamnă, după vacanţă, alături de alţi autori – într-o locaţie non-conformistă pentru a povesti fără preţiozitate despre acel colţ de Timişoară care ne-a captat atenţia şi a asculta un fragment dintr-o carte care se petrece sau a fost inspirată de el.

Unii dintre noi cunoaştem viaţa cenaclurilor literare – Pavel Dan al neobositului domn Bunaru sau al Clubului Helion. Dar nu ne propunem şedinţe între scriitori, ci vrem să povestim cu cititorii, lecturile publice pe care le propunem le dorim o întâlnire neprotocolară cu toţi cei pentru care lectura (încă) este o plăcere.

Şapte săptămâni, opt lecturi care vă vor face să priviţi şase locuri ale Timişoarei cum nu vi le-aţi imaginat!

Programul lecturilor Să ciTimişoara:

1) 24 mai, 17.30 – Parcul dintre Mc Donald’s şi stadionul Dan Păltinişanu – Patricia Lidia
2) 2 iunie, ora 12 – Tramvaiul turistic (Staţia Piaţa Libertăţii) – Liana Toma
3) 9 iunie, ora 11 – Hidrocentrala din Fabric – Vero Budea şi Adrian Petru Stepan
4) 14 iunie, ora 18 – Turnul de apă din Iosefin – Daniel Timariu și Cristi Vicol
5) 21 iunie, ora 17 – Parcul din Piaţa Plevnei – Daniel Luca
6) 28 iunie, ora 18 – Piaţa Sfântul Gheorghe – Marian Oprea
7) 6 iulie, ora 11 – Muzeul de transport public Corneliu Mikloşi – Diana Farca

Ghizi literari vă vor fi:

Diana FarcaDiana Farca

Diana se declară timişoreancă, însă e un veritabil globetrotter. Jonglează cu scrisul, producţia cinematografică, emisiunile tv, o franciză alimentară, pictura şi colecţionarea timbrelor ori a vinilurilor… Totuşi, până la o vârstă pentru care mai toţi scriitorii ar invidia-o, a publicat două romane: La limită şi Spitalul de suflete.

Spitalul de suflete, cartea din care va citi Diana, s-a născut în cenușa luptelor afective, fiind un spațiu al iertării, al resemnării sau al regăsirii, în care personajele sale, Maria, Ionuț și Mihail sunt azilanți. Tot ce avem de preț purtăm în suflet și nimic nu se pierde, totul se transformă. O carte de un realism extrem care te provoacă să îţi priveşti înăuntrul sufletului.

Un fragment neliniştitor ne propune să îl ascultăm printre vechile tramvaie ale Muzeului Corneliu Mikloşi.

 

Daniel LucaDaniel Luca

Pentru Daniel Luca nu este suficient că îşi petrece opt ore în fiecare zi, de luni până vineri, printer rafturile doldora de cărţi. Pasiunea sa pentru ele îl urmăreşte şi în timpul liber. De când îl cunoaştem, scrie: poezie, proză, critică literară. Aşa că un doctorat în literatură nu e ceva de surprinzător pentru el.

Sindromul Mowgli, romanul ale cărui pagini le va împărtăşi cu cititorii, nu e un diagnostic medical, este o metaforă născută din celebrul roman al lui Kipling pentru a descrie situaţia copiilor cu educaţie extrem de precară care le creează dificultăţi majore ȋn integrarea socială. Aşa cum sunt şi copiii adoptaţi de personajul cărţii lui Daniel care poartă acelaşi nume. Fiecare dintre ei şi-a dezvoltat nişte calităţi deosebite care le permit să comunice cu anumite animale. O ȋntoarcere ȋnspre natură ȋntr-o epocă a stresului şi abuzurilor. Dar nu o întoarcere paşnică, ci una care i-ar umple de invidie şi pe fundamentaliştii Statului Islamic.

Aşa că Daniel vrea să ne trezească fiori în parcul cochet din Piaţa Plevnei.

 

Patricia LidiaPatricia Lidia Popescu Cevei

Patricia Lidia este inginer programator. În restul timpului – nu ştim cum mai are atâta! – e mamă de Greuceanu, scriitor (poezie, proză, carte pentru copii), organizator de evenimente culturale, colaborator al mai multor reviste şi siteuri culturale, preşedinta Asociaţiei Bastionul ArtLitTim şi coordonatoarea clubului de lectură din Penitenciarul Timişoara.

În cadrul lecturilor Să ciTimişoara nu va citi din cărţile care au consacrat-o (nu are rost să amintim titlurile, fiindcă lista e destul de lungă), ci ne propune să împărtăşim primele ei aventuri “timişorene” şi contactele amuzante, la limita satiricului, cu vecinii de bloc. Am uitat să vă informăm: e orădeancă la origine…

Aşa că ne propune să ascultăm câteva păţanii memorabile chiar în zona faptelor: Parcul din faţa Stadionului “Dan Păltinişanu”, lângă casa Tineretului. Recomandăm să vă înarmaţi cu umbrele pentru protecţie împotriva roşiilor și ouălelor aruncate de vecinii mai sus menționați!

 

Marian OpreaMarian Oprea

Lui Marian i se potriveşte cel mai bine eticheta de “scriitor”. Figură distinctă a vieţii literare şi culturale timişorene, poezia sa, doar aparent dedicată femeii şi iubirii, este o aventură spirituală, consecinţă a îmbinării practicilor yoga cu preceptele creştine. Divina erotica sau Muntele lui Venus sunt doar două dintre titlurile sugestive pentru lirica sa.

Scrie de câteva decenii, adunând, în tot acest răstimp, sumedenie de premii literare si cronici elogioase.

Timişorean de când se ştie, promite să ne surprindă cu versuri inspirate nu doar de locurile oraşului, ci, mai ales, de privirile şăgalnice, albastre, verzi sau cenuşii ale frumoaselor locului.

Locaţia aleasă pentru lectura sa este în “amfiteatrul” Pieţei Sfântul Gheorghe.

 

Liana SabauLiana Sabău

,,Eu scriu ca lumea să se iubească” – spunea în urmă cu doi ani Liana referindu-se la cel mai recent şi al treilea său volum de versuri,Vreme de dragoste. Şi-a lansat pe 31 august 1996 primul său volum de versuri Verb carnal în ziua nunţii, în rochie de mireasă, în Catedrala Mitropolitană din Timişoara. Al doilea volum, Mireasma trupului tău, a apărut 5 ani mai târziu. Poeziile Lianei apar în şapte antologii de versuri publicate în România.

Totuşi, ca jurnalist şi bun observator al cotidianului, în ultimul timp a devenit ceva mai pragmatică, marcată fiind de aventurile sale prin mijloacele de transport în comun ale oraşului pe care le prezintă pe pagina sa de facebook, spre hazul celor ce îi urmăresc constant postările.

Lectura Lianei va îmbina poezia cu proza, sensibilitatea cu cinismul celor care se ceartă pentru un loc pe scaun sau pentru a urca primii în troleibuzele urbei. Şi unde ar fi mai potrivit să le citească decât în Tramvaiul turistic care îşi plimbă în fiecare duminică pasagerii prin istoria cartierelor oraşului de pe Bega, pe care STPT i-l pune la dispoziţie pentru un ceas?

 

Daniel TimariuDaniel Timariu

Daniel Timariu este programator de profesie, iar din 2014 și scriitor de literatură SF & Fantasy. A publicat proză în atâtea reviste că simpla lor enumerare ar plictisi. La fel şi numărul premiilor. Volumul din care va citi, Labirintul, parte a seriei atât de comentate şi pline de success, Tenebre, ne dezvăluie o Timişoară populate de zeități și ființe mitologice, eroi legendari și coșmarurile din superstițiile noastre, cu toţiii prinşi în magia Cetății.

Lupta finală dintre detectivul Alex şi demonii lui Solomon (se spune că regele Solomon a folosit pentru ridicarea tempului din Ierusalim niște lucrători ieșiți din comun. Nu oboseau niciodată, ridicau greutăți imense, erau inteligenți și buni luptători. Adică regele crease nişte demoni pentru a putea termina templul), aduşi în Timişoara de Pavel Chinezu, se va da la Turnul de apă din Iosefin.

Dacă nu aţi ajuns până acum la capătul Timişoarei, pe malul Begăi străjuit de acest monument uitat şi aproape distrus, aveţi acum ocazia să o faceţi pentru a locul prin ochii detectivului Alex.

 

Cristian VicolCristi Vicol

Cristi Vicol a publicat povestiri science fiction și mainstream în câteva volume de proză, un roman, dar și un scurt tratat de istorie a Timișoarei. PR și jurnalist de meserie, pasionat de distopie (despre care scrie un doctorat), timpul liber și-l dedică scrisului, colaborării cu diferite reviste literare și grădinăritului de balcon.

 

 

 

 

Vero BudeaVero Budea

Vero este, cumva neaşteptat o antreprenoare de succes fiindcă firea sa înclinată spre introspecţie şi poezie o recomandă pentru îndeletniciri mai puţin prozaice. Premiile adunate în ultimii ani şi faptul că scrie constant cronici de carte pentru Literatura pe tocuri i-au dat curajul necesar pentru a publica primul său volum de poezie – Dintr-o suflare, care va ajunge în librării în toamna aceasta.

Mici și delicate capodopere, poeziile Veronicăi compun o odă închinată Poeziei, Iubirii și Visării, ca punți spre eliberarea din cotidian și ne îndemnă la manifestarea propriei personalități. Totodată, Timişoara, cu pieţele, istoria şi destinele sale, reprezintă un punct de referinţă al liricului acestui volum.

Versurile sale ne vor încânta la capătul Timişoarei, în cochetul parc al hidrocentralei.

 

Adrian Petru StepanAdrian Petru Stepan

Fiecare zi e uimitoare se numea primul roman al său. Nu este un titlu romanṭios, ci o provocare. Fiindcă zece ani de consultanṭă acordată clienṭilor internaționali te face să vezi totul prin ochelarii pragmatismului. Inclusiv evenimentele Orientului Mijlociu, una dintre pasiunile sale despre care scrie în Republica.

Subiectul lecturii sale este Heruvim, considerată de bloggeri una dintre cărţile de referinţă ale anului trecut, un thriller în care Timişoara devine un adevărat teatru de război, un adevărat loc în care s-au jucat şi se joacă marile evenimente ale istoriei. Personaje reale ale ultimului veac se întâlnesc cu cele ale imaginaţiei sale pentru a descifra unul din marile mistere ale istoriei.

Locaţia aleasă pentru lectură este hidrocentrala Timişoarei, o capodoperă a tehnicii habsburgice şi un spaţiu al alteui lumi în care se revelează una din “cheile” cărţii şi ale oraşului.