tau-netflix-2018Tau, produs de Netflix, este un film ce poate fi încadrat atât în genul SF, cât și în cel de groază. Cel puțin primele 20 de minute par a fi decupate din universul Saw. Partea SF apare mai târziu sub forma unei inteligențe artificiale numite Tau.

Julia (Maika Monroe) este o tânără de la marginea societății, ce încearcă să strângă bani pentru a urma cursurile unei universități. Jobul ei, dacă spune așa ceva despre hoție, o transformă într-o țintă ușoară pentru un savant psihopat ce lucrează la un proiect revoluționar ce urmărește îmbunătățirea facultăților mintale ale oamenilor. Până a avea un posibil răspuns pozitiv la cercetările sale pacienții mor sau sunt uciși de doctor prin intermediul lui Tau.

Julia realizează repede ce se petrece și toată energia sa va fi din acel moment canalizată spre evadarea din laboratorul-casă-închisoare. Dar între detenție și libertate, între moarte și viață are de trecut nu doar de medicul-psihopat, ci și de animalul său de casă, robotul-ia TAU.

Noga Landau, scenaristul filmului, a mai scris și pentru serialul The Magicians, de aici poate aplecarea sa spre magic și mai puțin spre știință, iar cooechipierul său, regizorul Federico D’Alessandro (a lucrat în multe din filmele cu supereroi Marvel), nu-l ajută prea mult. Cu alte cuvinte filmul oferă imagini deosebite și mai puțină exactitate. Inteligența artificială, care dă și numele filmului, apare ca o formă triunghiulară extrem de imaginativă, iar fizic ca un cyborg înconjurat, precum Jared Leto în Blade Runner 2049, de o mulțime de trepăduși-drone, gata să-i îndeplinească ordinele (cum levitează aceste drone sferice? – magie, pur și simplu).

Mi-a plăcut Maika Monroe, reușește să păstreze o concentrare bună pe durata unor multe minute plictisitoare. Pe de altă parte Ed Skrein (Alex – doctorul nebun) are un joc lamentabil. Un astfel de film în care acțiunea trenează, scenele sunt lungi, cu multă acțiune în timp real, actorii trebuie să se bazeze pe gesturi mici, pentru a-și exprima sentimentele. E dificil. O altă bilă neagră îi dau și lui Gary Oldman. Da, ați citit bine, marele Gary Oldman, proaspăt câștigător al Oscarului în memorabilul rol a lui Winston Churchill – însă drag mie pentru rolul din seria Batman a lui Christopher Nolan, unde îl interpretează pefect pe bunul și aprigul comisar Gordon -, este vocea lui Tau. Absolut ridicol. Ca să mă explic, Tau este o ființă tânără, plină de întrebări, de curiozități, de naivități, ori vocea lui Gary Oldman numai tânără nu e.

Există lucruri care nu mi-au plăcut la acest film, și sunt multe rău, însă am găsit și o mulțime de idei interesante, chiar dacă nu și originale! Astfel, ideea doctorului nebun, cel mult prea prins în cercetările sale pentru a mai avea o viață normală, pentru a-i mai păsa de el, de sentimentele umane, de cei din jur, este veche de când există literatură. De asemenea tema evadatului, care cumva în oglindă cu torționarul său, va face orice pentru a evada, nu e nouă deloc. La urma urmei, e o problemă de viață și de moarte. Care pe care. Ceea ce reușește să facă un pic suportabile cele aproape două ore este Tau, inteligența artificială, și modul în care acesta interacționează cu stăpânul și comandantul său, respectiv cu victima, persoana Julia.

Personalitatea lui Tau prinde contur încet, încet, așa cum e firesc. În prima jumătate a filmului este doar un robot performant ce urmează orbește ordinele stăpânului său. La revedere cele trei legi ale roboticii inventate de naivul Asimov. Tau ucide fără remușcări, cel puțin la început. Pe măsură ce relația dintre el și prizoniera sa evoluează, uneori abrupt, alteori puțin credibil, Tau devine conștient de el, ca eu, și de relația lui, ca persoană vie, cu celelalte persoane vii, inclusiv față de cele ucise în trecut. Din păcate această revelație este prea puțin atacată în film și ne este arătată mai ales prin crizele de isterie ale lui Alex, la tentativele tot mai dese ale lui Tau de a-și proteja prietena.

Tau este un film cu idei mari, pe care le-aș numi chiar generoase. Relația om-mașină care de prea multe ori este prezentată ca o luptă inegală, sau care sfârșește prin uciderea unuia dintre protagonoști, este aici foarte nuanțat prezentată. Evoluția acestei legături dintre frumoasă și bestie are suișuri și coborâșuri credibile, mai ales atunci când al treilea individ, creatorul, intervine între ei.

Un film care arată că Netflix își dă tot mai mult osteneala să fie nu doar un distribuitor talentat de filme ci și un producător de calitate. Mai sunt încă mulți pași de parcurs până vom avea filme SF de nivel ridicat marca Netflix, dar Tau este unul din ei și încă unul mare.

Oricine poate scrie pe Helion Online. Mult succes!