The Zero Theorem, Terry Gilliam

The Zero Theorem, Terry Gilliam

Terry Gilliam este unul dintre cei mai „ciudați” regizori în viață.

Aceast enunț nu poate să-ți ofere decât o vagă idee despre ce înseamnă opera cinematografică a lui Terry Gilliam, dar te îndrumă spre o direcție. Atunci când cauți un creator original, epitetul „ciudat” este de luat în seamă. Dacă te uiti la câteva din filmele lui Gilliam, vei înțelege ce vreau să spun.

„The Zero Theorem” (Teorema Zero) se înscrie în această categorie laxă. Ca de obicei, regizorul lucrează cu lumi și personaje ciudate, un amalgam eclectic de elemente recognoscibile din realitatea pe care o trăim, dar asamblate într-un fel atât de original, încât te face sa exclami: „Ce naiba?”.  Să le iau pe rând…

Concepția vizual cinematografică este șocantă prin colorismul dus la extrem. O lume distopică a viitorului, plină de metehne de tot felul, mai mult sau mai puțin opresoare asupra umanității și umanului personajelor, te așteptai, în maniera cunoscută, să fie pictată în nuanțe terne, cenușii. Contrariu! Culorile vii, stridente, copilărești produc un efect intrigant, iritant, în absolută distonanță cu alienarea lumii pe care o colorează. Mai mult, toate gadgeturile sunt infantile și grotești, un element care îl mai poți regăsi la Gilliam. De data aceasta efectul este derutant, pentru că se combină elemente de tehnologie retro și ciberpunk desenate cu paleta curcubeului, ce te duce la ideea unui colorpunk.

Personajele sunt structurate în aceiași manieră. Personalitatea lor variază de la disfuncționalitatea și asocialitatea lui Qohen Leth, personajul principal, până la înclinația spre autodistrugere a lui Bob, fiul atotputernicului Management, proprietarul uneia dintre cele mai puternice corporații multinaționale.

Pe parcursul filmului găsești o întreagă listă a problemelor societăților moderne de astăzi: supravegherea video, chiar și în propria locuință, lipsa totală a intimității, înstrăinarea dusă la extrem, prin folosirea rețelelor de socializare, birocrația medicală, modelarea comportamentului uman prin propaganda de marketing, și lista continuă copios. Dincolo de aceste elemente atinse în treacăt, dar genial din punct de vedere vizual, rămân întrebările filosofice fundamentale pe care și le pune personajul principal și, odată cu el, creatorul filmului.

Dacă e să reprosezi ceva filmului, este subțirimea intrigii, a acțiunii și ambiguitatea finalului. Dincolo de ele, „The Zero Theorem” este un film subestimat de spectatori, dar care conține o mulțime de referințe și aduceri aminte, spuse în tonul ironico-cinoco-zeflemitor tipic lui Gilliam, pe care trebuie să faci efortul să le decripezi.

Titlu: The Zero Theorem (Teorema Zero),- 2013
Regia: Terry Gilliam
Scenariu: Pat Rushin, Terry Gilliam
Distribuția: Christoph Waltz, Melanie Thierry, David Thewlis, Tilda Swindon
IMDB: https://www.imdb.com/title/tt2333804/fullcredits

Oricine poate scrie pe Helion Online. Mult succes!