Fără îndoială, RomCon 2017 (Convenția Națională Science Fiction), ediția a XXXVIII-a, desfășurată în perioada 1-3 septembrie la Râmnicu Vâlcea, a fost cea mai reușită din ultima perioadă, adică din 2012, de când tradiția organizării acestor reuniuni a fost reluată. Organizarea a fost dificilă și a început cu disputele cu colegii de la Antares Brașov cu privire la formatul și conținutul manifestării. Existând riscul anulării RomCon, organizatorii din ARCASF (Asociația Română a Cluburilor și Autorilor de Science-Fiction) au fost obligați să se replieze și să găsească o soluție convenabilă. Așa a (re)apărut pe harta SF Râmnicu Vâlcea, o gazdă primitoare până la urmă. Amintesc că ARCASF a fost înființată tocmai cu scopul de a organiza convențiile naționale, dispărute din peisajul literar-artistic românesc mai bine de un deceniu. Unii sponsori s-au ținut de cuvânt, alții nu. Supărător, dar nu surprinzător, a fost faptul că administrația locală a promis niște sume, care apoi au tot fost reduse. Unele probleme au fost și la cazare, într-un spațiu mirosul mobilierul prea nou deranjându-i pe oaspeți! Au mai existat unele nesincronizări în program, însă acestea nu au putut afecta prea mult succesul manifestării. Juriul a lucrat după o formulă nouă, dificilă, ceea ce a făcut ca nominalizările la premiile RomCon să fie anunțate întârziere. Nu a fost afectată calitatea premiilor, deși, evident, nu au mulțumit pe toată lumea.

Punctele tari au fost date de programul dens, cu activități diverse și cu participanți cei mai mulți serioși și implicați. Convenția a avut loc în principal la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”, unde directorul Remus Georgescu a pus cu generozitate la dispoziție spațiile, personalul și echipamentele. Alte activități au avut loc în jurul bibliotecii, zona fiind decorată cu fantezie de către elevi ai Liceului de Artă din Râmnicu Vâlcea. Vernisajul expoziției de arte vizuale a avut loc la Muzeul de Artă, iar sesiunile de autografe la cafeneaua Armony, aflate în apropiere. Arte vizuale au existat și în holul mare al bibliotecii, banda desenată după povestiri ale lui Alexandru Ungureanu trezind emoții și amintiri privitorilor.

Deosebite au fost prestațiile unor invitați și participanți de onoare. Așa cum era de așteptat, luările de poziție ale profesorului Lucian Boia au fost urmărite cu interes, iar profesorul a fost foarte comunicativ și apropiat cu toți cei din jurul său, fiind prins în dezbateri aproape la fiecare pas. Dănuț Ungureanu, modest, însă conștient de marea lui valoare ca autor, a fost prezent în toate momentele importante, glumeț și serios în același timp, găsind și perioade în care să se retragă alături de laptop și să scrie ori să mai stilizeze ceva. Marian Truță s-a implicat în evenimente cu intervenții diverse, la obiect, fiind, de asemenea, un conviv apreciat. Lui îi datorăm și câteva fotografii memorabile. Cu o prezență discretă, așa cum ne-a obișnuit, Silviu Genescu a ieșit la rampă cu o foarte documentată, dar suplă comunicare despre Space Opera. Aș mai aminti prezentările făcute de Millo Simulov, adică noi pași către realitatea virtuală, M. Simulov fiind un artist complex de care se va mai vorbi. Foarte implicat a fost Mircea Opriță atât la punctele din program, cât și la discuțiile profesional-particulare, atent la elementele semnificative pentru proiectul titanic al Enciclopediei SF la care lucrează. Lucian Ionică a prezentat proiectul Enciclopediei ideilor SF, care, dacă va fi realizat, va fi un semn de maturizare și clasicizare în SF-ul autohton. Apreciate au fost prezența și intervențiile lui Haralambie „Bebe” Ionescu, fan și reper al literaturii SF românești. Au fost și alte prezențe semnificative sau doar interesante, îmbucurător fiind faptul că au sosit participanți din aproape toate zonele țării, unele delegații (București, Timișoara, Iași, Craiova) fiind destul de consistente. Desigur, cu atât mai importante au fost participările individuale.

Atenția acordată editurilor de către organizatori a fost răsplătită de Humanitas, Pavcon, Eurostampa, Eagle și Adenium, cu o mențiune specială pentru Tritonic, realizând standuri și organizând lansări pentru cărți deosebite și autori importanți. Bogdan Hrib, Mugur Cornilă și Constantin Pavel au avut momentele lor bune și foarte bune, pentru a intra în dialog cu cititorii, pentru a discuta cu autorii și pentru a vinde, pentru că înainte de a fi citită o carte trebuie cumpărată (de cititor ori de o bibliotecă, desigur!). Bogdan Hrib și Tritonic au fost prezenți la Râmnicu Vâlcea cu o zi înainte de începutul RomCon, tocmai pentru a putea să-i promoveze mai bine pe autorii de SF, dar și din alte genuri.

S-a achitat de o sarcină dificilă Mircea Băduț, inclusiv cu facilitatea legăturii cu Valentin Mateescu, redactor șef la Curierul de Vâlcea, o publicație care a dedicat RomCon 2017 mai mult de jumătate dintr-un număr de ziar. Au fost mulți SF-iști consacrați, dar și câțiva tineri (deocamdată mai puțin cunoscuți, dar puternici!), semn că o nouă generație se naște în SF-ul românesc. Echipa de organizatori, condusă de Cornel Secu, și-a făcut datoria, acumulând suficientă experiență pentru un RomCon și mai bun în 2018.

Oricine poate scrie pe Helion Online. Mult succes!